Ce trebuie să știți atunci când desfășurați activități în aer liber, în zone din arealul ursului, pe timp de iarnă?
Cu toate că urșii evită mai degrabă interacțiunea cu oamenii, în momentul actual, o mulțime de turiști sau localnici hrănesc în mod frecvent puii de urs și ursoaice cu pui care ajung la marginea drumurilor naționale, județene sau locale.
Indiferent că vă doriți să îi pozați sau vă este milă de ei și vreți să îi hrăniți, apropierea si interacțiunea cu ursul este un comportament iresponsabil, negativ atât pentru oameni cât și pentru urși.
În ceea ce privește comportamentul de hrănire, ursul reușește cu ușurință să învețe cum poate procura hrană din abundență cu efort minim, inclusiv iarna, când resursele de hrană din pădure sunt reduse și urșii nu intră încă în somnul de iarnă. De aceea, este foarte important să vă aruncați deșeurile doar în locurile de colectare special amenajate.
De asemenea, în cazul unei întâlniri cu ursul, vorbitul și zgomotul produse de un grup de turiști asigură un grad sporit de siguranță însă este bine să aveți la îndemână și obiecte care pot produce zgomot (fluier, sticle de plastic goale etc.).
ATENȚIE !!
Folosirea iresponsabilă și fără o pregătire prealabilă a oricărui tip de echipamente și dispozitive comercializate ca fiind ”utile în alungarea urșilor” (ex. : petarde, spray-uri, etc) vă expune la pericole deosebite și la vătămări grave.
Din ce motiv este interzisă hrănirea urșilor?
Explicația este simplă: în momentul în care un urs este obișnuit cu hrană procurată ușor, acesta nu va mai depune efort să își procure hrană din natură. Astfel, va avea tendința să se apropie din ce în ce mai mult de localitățile din apropiere, căutând hrană obținută ușor din tomberoane sau în gospodăriile oamenilor. De asemenea, hrănind un urs care se află la marginea drumului, vă expuneți riscului de a fi atacat.
Care este activitatea ursului brun pe timp de iarnă?
Contrar miturilor, ursul brun, în sezonul rece, nu hibernează, ci intră în somnul de iarnă, pentru a se adapta la condițiile reduse de hrană și pentru a se proteja de frig.
Hibernarea este o stare de inactivitate și scădere drastică a funcțiilor vitale ale organismului unui animal, iar ieșirea din această stare este un proces lent. Somnul de iarnă însă, este caracterizat de scăderea funcțiilor vitale, energia necesară organismului fiind asigurată de stratul de grăsime. Așadar, ursul poate reacționa în orice moment, în cazul în care este deranjat, nefiind condiționat de această stare.
Durata somnului de iarnă variază în funcție de condițiile atmosferice, de disponibilitatea hranei, dar și de statutul reproductiv. În funcție de aceste variabile, unii urși pot rămâne activi pe toată durata unui an, fără a intra în somnul de iarnă.
Excepție fac femelele gestante, în cazul cărora retragerea la bârlog pe timpul iernii este o necesitate pentru a da naștere puilor și a-i proteja de frig.
Proiectul ”Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” cod SMIS 136899, urmărește atingerea celor 5 obiective stabilite prin Planul național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” (PNA), aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 625/2018.
OBIECTIVELE PNA:
1.Asigurarea arealului de distribuție și a mărimii populației pentru menținerea stării de conservare favorabile a speciei urs brun;
2.Menținerea conectivității populației de urs brun în regiunea Carpatică;
3.Prevenirea, controlul pagubelor și rezolvarea conflictelor om-urs;
4.Educare, informare și comunicare cu privire la specia urs brun și managementul acesteia;
5.Îmbunătățirea cadrului legal și instituțional cu privire la managementul speciei.
Care este rolul și statutul ursului brun la nivel European și National?
Ursul brun este o specie simbol pentru conservarea biodiversității, prezența acestuia indicând existența, pe suprafețe extinse, a unor habitate naturale cu o valoare ecologică ridicată.
Specia are un rol important în menținerea structurii biocenozelor și a funcțiilor ecosistemelor naturale și seminaturale din arealul său, contribuind la regenerarea vegetației, prin dispersarea și prin facilitarea germinării semințelor ingerate. Prin aceste acțiuni, ursul brun asigură menținerea structurii vegetației la nivelul ecosistemelor (număr de specii, abundență, distribuția speciilor de plante).
De asemenea, fiind un prădător situat în vârful piramidei trofice, ursul brun contribuie la menținerea echilibrului ecologic prin reglarea mărimii populațiilor speciilor pradă. Ursul brun necesită suprafețe extinse și utilizează habitate diverse ce adăpostesc un număr mare de specii sălbatice. Astfel, măsurile ce vizează protecția ursului brun și a habitatelor sale contribuie, de asemenea, la conservarea multor specii.
Datorită importanței pe care o au marile carnivore în menținerea echilibrului biologic, s-a elaborat o legislație care să ofere o mai bună protecție și conservare a acestora. Astfel, ursul brun, este o specie strict protejată atât la nivel național prin O.U.G. 57/2007: Anexa 3 și Anexa 4A, cât șila nivel european prin Convenția de la Berna și, respectiv, prin Directiva Habitate. Statutul de specie strict protejată și declararea de arii naturale protejate au contribuit la protecția unor populații critic periclitate la nivel european.
Menținerea stării de conservare favorabile a populației de urs brun din România la nivelul celor două bioregiuni (alpină și continentală), ce se regăsesc în aria de distribuție a speciei, este una dintre obligațiile prevăzute de Directiva Habitate.
Pentru a rămâne informați pe tematica ursului brun, urmăriți pagina de Facebook „Ursul-coexistență și gestionare durabilă” https://www.facebook.com/ursulbrunsinoi, site-ul proiectului https://ursulbrunsinoi.ro/ și pagina de Youtube https://www.youtube.com/@ursulbrunsinoi .
Cunoașterea măsurilor eficiente de protecție si management al speciei de ursul brun îți poate salva viața. Ai grijă de tine și de cei din jur! Informează-te corect!
