Pentru a pune capăt tensiunilor între diferitele țări membre ale Uniunii Europene apărute îndeosebi de la criza migrației din 2015, președinta Comisiei Europene vrea să modifice reglementarea de la Dublin privind cererile de azil. Ursula von der Leyen dorește de asemenea instaurarea unui nou „mecanism de solidaritate”. Sunt subiecte care îi agită pe europeni de mai bine de cinci ani. Acum, la circa două săptămâni de la groaznicul incendiu care la 9 septembrie a distrus tabăra pentru migranți de la Moria, în Lesbos, Bruxellesul prezintă o formă refăcută a sistemului european de azil și migrație denumit „Pactul migrației”. Comisia Europeană vrea, de fapt, să modifice faimoasa reglementare de la Dublin, în conformitate cu care cererile de azil trebuie examinate în țara unde o persoană pune pentru prima oară piciorul.
Un „nou mecanism de solidaritate”
Principala problemă a acestei reglementări este că textul ei datează de dinaintea crizei migratoare din 2015, neanticipând astfel un masiv aflux de migranți. De aici au izvorât puternicele tensiuni din ultimii ani între Grecia și Italia pe de o parte, care cel mai adesea sunt primele țări de acces al migranților, și restul UE, pe de altă parte. Tocmai pentru evitarea repetării situațiilor de până acum, președinta Comisiei Europene vrea să instituie un „nou sistem european de guvernare a migrației, cu structuri comune pentru azil și retur în țările de origine, dar și cu un nou mecanism de solidaritate”.
Toate țările membre ale UE trebuie să contribuie în situații de urgență
Concret, Bruxelles-ul dorește ca toate țările membre ale Uniunii Europene să-și aducă o contribuție în situațiile de urgență. Fie preluând o parte din solicitanții de azil, fie ocupându-se de retrimiterea în țara de origine a celor ce nu se califică pentru obținerea azilului. În contrapartidă, țările în care imigranții au pus prima oară piciorul îi vor înregistra cu ajutorul agențiilor europene specializate și vor face, pe loc, o primă triere.
Cu acest „Pact al migrației” , Comisia Europeană crede că, în fine, îi va pune de acord pe cei 27 membri ai UE asupra unui subiect care de ani de zile îi divizează și creează tensiuni uneori greu de gestionat.
Este previzibilă reticența țărilor din estul UE
Comentând modificările pe care Ursula von der Leyen dorește să le aducă politicii europene privind azilul și migrația, cotidianul „Le Monde” subliniază că este greu de imaginat că țările din Est vor accepta cu uşurinţă dispozitivul de împărţire a migranților. La menținerea refuzului, li se oferă în schimb o măsură inovatoare: „returnările (în țările de origine) sponsorizate”. Din rațiuni de solidaritate, adaugă noul plan, ele ar trebui să organizeze și să finanțeze întoarcerea persoanelor respinse, cu posibilitatea de a alege unii dintre solicitanții de azil, în funcție de naționalitatea lor.
„Le Figaro” este de părere că pactul propus de președinta Comisiei Europene „riscă să devină și o adevărată bombă”. Bruxellesul propune de fapt o „solidaritate à la carte”, cu scopul de a se asigura o mai bună distribuire a migranților. Este greu de presupus că schemă propusă de dna von der Leyen va obține sprijinul statelor membre ale UE, spun comentatorii presei europene, știut fiind că o decizie nu poate fi luată în lipsa unanimității de voturi.
Ursula???
Care Ursula?
Este previzibil un nou Brexit pentru tari care nu mai indura sa li se bage pe gat „legislatie europeana” de la Bruxelles.
Se stie ca:
– daca azi dai de pomana unui cersetor de pe strada, maine il vei gasi in acelasi loc, eventual insotit de vreun prieten
– daca ieri sau azi acorzi azil politic nu stiu caror imigranti ilegali din Siria sau din tari africane,
maine vor veni si mai multi si cu metode mai radicale de fortare a frontierelor europene.
Pentru ce ni s-a impus la momentul aderarii securizarea frontierelor, daca azi ni se cere sa inchidem ochii cand imigrantii trec ilegal frontiera?