Citind din prevederile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) poți trage concluzia că sindicatele și confederaţiile patronale reprezentative la nivel național, în baza Legii nr. 62, ar fi mai bine să se abțină de la orice acțiune legală. Printr-o simplă trecere de condei, au fost eliminate de la masa consultărilor și negocierilor cu Guvernul în elaborarea deciziilor din domeniul economic și social. În acest caz, Constituția României nici nu mai contează. Contează doar banii care urmează a fi împărțiți între “inițiați”. Între cei care contează… Nu este o exagerare. Citez din PNRR: “În ceea ce privește întărirea capacității partenerilor sociali, aceștia vor fi implicați în mod direct, fiind vizați de intervențiile propuse. Un mecanism cu relevanță asupra calității reglementărilor vizând mediul de afaceri, utilizat în ultimii ani, a fost dialogul structurat dintre primul ministru, miniștri și mediul de afaceri reprezentat de Coaliția pentru Dezvoltarea României ce reunește asociații ale mediului de afaceri ce reprezintă circa 70% din PIB-ul creat privat în România ” . Să fim mai clari. Coaliţia pentru Dezvoltarea României, asociație fără legătură cu legislația României în privința dialogului social, care reprezintă interesele Consiliului Investitorilor Străini, Camerei de Comerț Americane în România, Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Confederației Concordia, Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, altor asociații și camere de comerț internaționale este partenerul relevant al Guvernului României în luarea deciziilor economice. Practic, Consiliul Național Tripartit, Consiliul Economic și Social, Comisiile de Dialog Social de la fiecare minister sunt considerate butaforii pe scena politică a Coaliției pentru Dezvoltarea României. Un scenariu mai vechi care în ciuda opoziţiei vehemente a confederaţiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național revine acum în premiera de gală a stagiunii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scrisoarea adresată comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a rămas, ciudat, la capitolul ”pierdută”, fără efect la București: “În ciuda clarității recomandărilor de țară, a legislației europene, dar și a legislației române, Guvernul consideră că îmbunătățirea capacității ONG-urilor și implicarea unor structuri nereprezentative ale mediului de afaceri sau ale societății civile în elaborarea și implementarea politicilor publice reprezintă măsuri pentru punerea în aplicare a recomandării de țară privind dialogul social.
În forma actuală a PNRR, Guvernul României:
– Introduce o diluare a dialogului social prin poziționarea ONG-urilor și organizațiilor nereprezentative ale mediului de afaceri ca fiind parteneri de dialog social.
– Creează confuzie în recunoașterea partenerilor de dialog social, prin introducerea noțiunii de dialog social și partener social cu referire la organizațiile neguvernamentale și/sau organizații ale mediului de afaceri nereprezentative și care au fost înființate și funcționează sub alt cadru legal decât cel a dialogului social.
– Creează o confuzie generalizată între dialogul civic și dialogul social și totodată între partenerii sociali și societatea civilă, mai mult, se amestecă dialogul social cu consultarea publică.
În fapt, prin PNRR se propune substituirea în cadrul dialogului social a partenerilor tradiționali – organizațiile patronale și sindicale reprezentative – cu ONG-urile, actori ai dialogului civic. Pe de altă parte, ONG-urilor nu li se impun niciun fel de criterii de reprezentativitate, textul PNRR fiind, intenționat sau nu, plin de confuzii și ambiguități în ce privește modul de structurare a dialogului social și a criteriilor de selecție și participare a actorilor ce pot participa în cadrul dialogului social.
Având în vedere cele mai sus menționate, solicităm Comisiei Europene să respingă măsurile de reformă și propunerile de investiții din PNRR-ul transmis de România, referitoare la dialogul social, dialogul civic, consultarea publică, implicarea ONG-urilor și a organizațiilor mediului de afaceri nereprezentative în elaborarea și implementarea politicilor publice și totodată să ceară Guvernului să discute acest pachet de măsuri cu partenerii sociali reprezentativi, așa cum sunt ei recunoscuți în conformitate cu legislația europeană, dar și cu legislația din România, și totodată să propună un set de măsuri de reformă și propuneri de investiții pentru îmbunătățirea dialogului social agreat cu partenerii sociali”- se arată în textul scrisorii amintite.
Poate introducerea a fost prea lungă și plictisitoare. Poate, dar ea subliniază clar faptul că dialogul social tripartit a apus în România. Pare să conteze cu totul altceva, și anume interesele bine definite în viitorul economic și social al României pe toate palierele inclusiv banii din PNRR. Punctual, despre aceste interese o să discutăm în articolele viitoare . Până atunci o să ne limităm la un document din anul 2014. Cred că este relevant. Mă refer la ACORDUL DE COLABORARE privind constituirea unei platforme de consultare între Guvernul României și Coaliția pentru Dezvoltarea României: “Părțile semnatare ale prezentului text subliniază necesitatea unui dialog consistent între autorități și mediul de afaceri în scopul adoptării de politici publice care să contribuie la creșterea competitivității economice a României și implicit a bunăstării generale (…) Guvernul va desemna un grup de lucru cu atribuții în sensul identificării de acțiuni concrete în colaborare cu Coaliția pe temele mai sus menționate. Grupul va fi prezidat de Prim-ministrul României și va fi format din miniștri ai Guvernului și un reprezentant desemnat de Prim-ministru. (…) Guvernul are în vedere consultarea Coaliției înainte de a propune și adopta măsuri legislative, politici publice sau decizii care afectează mediul de afaceri pe termen scurt, mediu sau lung. În acest sens, Guvernul României, conform prevederilor legale, va aloca timp suficient pentru consultare astfel încât Coaliția să poată veni cu un punct de vedere referitor la legile sau politicile publice ce urmează a fi adoptate şi să poată comunica Guvernului o opinie structurată și bine fundamentată” .
Acest document este public din anul 2014, precum și actualul PNRR. Ele nu au fost modificate. Observați diferențe între cele două abordări? Eu nu. Atunci nu ne rămâne decât să ne întrebăm la ce mai folosesc confederațiile sindicale și patronale reprezentative la nivel național în baza Legii nr. 62 și a Constituţiei României. La ce mai folosesc Consiliul Național Tripartit (Guvern-Patronate- Sindicate), Consiliul Economic și Social, Comisiile de Dialog Social? Doar pentru decor, și acela pus cu un scop de a aproba decizii deja luate în alte sfere. Așteptăm, măcar acum, o reacţie a inițiatorilor acestui inedit dialog social în România. Departe de a critica Coaliția pentru Dezvoltarea României pentru implicare, deși nu respectă criteriile legale de reprezentare. Deocamdată punem punct acestui episod. Urmează, cu siguranță, o dezbatere a ce se dorește. De această dată punctual. O știre, la fel de publică, mi-a atras atenția. Constantin-Daniel Cadariu, ministrul antreprenoriatului și turismului, continuă seria de consultări cu autoritățile locale și agențiile pentru dezvoltare regională, cu scopul de a identifica cele mai bune soluții care să faciliteze atragerea de fonduri europene și înființarea Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD) prevăzute prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). ”Dezvoltarea potențialului turistic al României devine realitate doar dacă toți factorii decidenți vor urmări o strategie comună, inclusiv în operaționalizarea fondurilor europene. Încă din primele zile de mandat am spus că vreau să fac echipă cu toți reprezentanții din turism și împreună să realizăm acest lucru. Drept urmare, am și început o serie de întâlniri regionale. Îmi păstrez promisiunea, iar în data de 11 ianuarie 2022 am invitat la dialog, la minister, reprezentanții autorităților locale, ai asociațiilor orașelor, municipiilor și comunelor, precum și pe cei din agențiile pentru dezvoltare regională. La această întâlnire vreau să stabilim liniile care ne vor ghida spre o colaborare eficientă, cu scopul înființării OMD-urilor prevăzute în PNRR și pentru consolidarea polilor de dezvoltare turistică”, a declarat Constantin-Daniel Cadariu.
