Efectele pandemiei asupra vânzărilor de produse care nu sunt efectuate online au fost dintre cele mai diverse, răsfrângându-se într-un mod nedorit şi asupra domeniului cultural.
Astfel, potrivit serviciului teletext al TVR, vânzarea de carte în librăriile din România a înregistrat o scădere de 85%, din cauza pandemiei de COVID. Vânzările online au ajuns la 40% din total.
Potrivit unui studiu al Federaţiei Editorilor Europeni despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra pieţei de carte din Europa, la începutul primăverii acestui an au avut de suferit şi editurile, şi librăriile, şi bibliotecile.
Un alt inconvenient major al crizei provocate de pandemia COVID-19 a fost imposibilitatea organizării târgurilor de carte.
Fireşte, în contextul constituit de pericolul contaminării, această scădere a vânzării de carte în librării apare firească. Cu totul altele au fost priorităţile românilor în acele momente şi în perioada care a urmat – asigurarea hranei, a medicamentelor, punerea la adăpost ş.a.m.d.
Şi totuşi, odată cu încheierea stării de urgenţă şi trecerea la starea de alertă impresia este că procentul nu mai este atât de justificat. În fond, aşa cum intri într-o farmacie sau într-un magazin alimentar, protejat de o mască şi păstrând distanţa, poţi intra la fel de bine şi într-o librărie pentru a achiziţiona o carte tipărită.
Cred că această statistică aproape incredibilă se află mai degrabă la confluenţa a doi factori: primul, cel deja menţionat, al contextului creat de pandemie, şi al doilea, un anume dezinteres faţă de lectură, în detrimentul distracţiei, al navigării pe net şi al consumului de conţinut video (care atinge cote impresionante în această perioadă).
Întâmplător, am dat zilele acestea peste un material publicat de eva.ro, intitulat ”Bărbați care arată bine și citesc cărți, noul fenomen de pe Instagram”, în care se arată că ”un nou fenomen se dezvoltă pe Instagram: imaginile cu bărbați arătoși, care citesc cărți în timp ce fac naveta”, promovat pe Contul de Instagram „Hot Dudes Reading” („Tipi atrăgători citind”). În ultimii cinci ani, acest cont a devenit un fenomen pe internet, ajungând la 1,2 milioane de urmăritori.
Ar fi chiar o idee nostimă, dacă nu ar semăna mai mult cu o simplă strategie de marketing al cărei scop este ca un număr foarte mare de cititoare să cumpere un număr foarte mare de cărţi, criteriul valoric având, probabil, o importanţă secundară.
Prin deducţie, dacă a fost nevoie de aşa ceva pentru a strânge 1,2 milioane de urmăritori, şi dacă presupunem că rezultatele unei campanii în care tinere atrăgătoare ar fi pozate lecturând ar fi încă şi mai impresionante, putem lesne bănui că imaginea unui senior citind Dostoievski ar avea potenţial de marketing mult mai redus.
Sau, altfel spus, dincolo de această glumă pe care mi-am permis-o, şi care totuşi nu este o glumă, interesul real pentru carte este mai degrabă scăzut.
Este bine că site-uri care comercializează cărţi în format electronic (probabil cel mai cunoscut este Google Play, secţiunea cărţi) înregistrează un aflux sporit de vizitatori şi de clienţi, dar sperăm ca în viitorul apropiat să asistăm şi la o normalizare a vânzării de carte în mediul fizic.
