Studiu EY Global Consumer Health
- 60% dintre vârstnicii de la nivel global evaluează serviciile de îngrijire ca mediocre sau slabe, iar trei din patru (75%) spun că ar apela la monitorizarea prin „case inteligente”
- 49% dintre vârstnici s-au declarat deschiși la tehnologii bazate pe inteligența artificială care să analizeze datele lor medicale, să identifice riscurile de sănătate și să le recomande tratamente pe măsură ce înaintează în vârstă
- Unul din cinci respondenți (20%) care au în grijă un vârstnic e nevoit să îi aloce mai mult de 31 de ore săptămânal
Organizația EY a publicat a doua parte a studiului său Global Consumer Health despre modul în care vom îmbătrâni în viitor. Studiul are la bază un sondaj cu 4.500 de consumatori în vârstă de cel puțin 50 de ani, din șase piețe și interviuri cu peste 30 de directori din domeniul sănătății și specialiști în domeniul îmbătrânirii. Rezultatele arată că 60% dintre respondenți evaluează sistemul de îngrijire a vârstnicilor ca fiind mediocru sau slab, o apreciere mai slabă decât cea referitoare la sistemul de sănătate general (41%) și la sistemul de sănătate mintală (49%). Studiul a evidențiat, de asemenea, o preferință puternică pentru înaintarea în vârstă la domiciliu cu sprijinul soluțiilor digitale, precum și o preocupare tot mai mare legată de oboseala extremă resimțită de îngrijitori.
Îmbătrânirea asistată digital
75% dintre respondenți au declarat că ar fi dispuși să profite de avantajele oferite de o „casă inteligentă”, dotată cu senzori și dispozitive care să le monitorizeze starea de sănătate și să alerteze cadrele medicale și familia în caz de posibile urgențe. De asemenea, aceștia își doresc să trăiască independent, având acces la spații private și comune și la facilități la îndemână. Respondenții s-au declarat dispuși să adopte instrumente digitale care să le ofere asistență în procesul de îmbătrânire, ceea ce sugerează un nivel tot mai mare de acceptare a soluțiilor digitale ce asigură sprijin în materie de sănătate și stil de viață.
Principalele concluzii ale studiului:
- 67% dintre respondenți s-au declarat de la moderat, la extrem de dispuși să utilizeze tehnologii digitale care colectează date medicale, cum ar fi tensiunea arterială, pentru a fi trimise cadrelor medicale
- 64% s-au arătat deschiși față de serviciile medicale digitale care oferă atât opțiuni virtuale, cât și consultații fizice
- 49% sunt deschiși la tehnologii de inteligență artificială care analizează datele medicale, pentru a identifica riscurile de sănătate odată cu înaintarea în vârstă și pentru a recomanda tratamente adecvate
- Respondenții cu vârste între 50 și 59 de ani manifestă un interes semnificativ mai ridicat față de programele de asistență medicală la domiciliu, dispozitivele portabile, asistența virtuală, asistenții vocali și inteligența artificială, comparativ cu cei din grupele de vârstă mai înaintată.
Un procent de 70% dintre consumatorii care pe măsură ce înaintează în vârstă ar putea avea nevoie de asistență medicală mai specializată decât formele de monitorizare prin tehnologie spun că ar fi moderat sau extrem de dispuși să ia în considerare programele de „spitalizare la domiciliu”. Principalele lor priorități în cazul unor astfel de programe ar fi asigurarea de sprijin pentru activitățile cotidiene, asistență pentru administrarea medicamentelor, servicii de îngrijire și instalarea de echipamente de siguranță în locuință.
Kim Dalla Torre, lider EY Global and Americas Health, a declarat: „Mulți dintre liderii din domeniul sănătății pe care i-am intervievat și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că persoanele în vârstă de cel puțin 50 de ani nu pot obține asistență în timp real, ceea ce duce la internări costisitoare și adesea traumatizante în secțiile de urgențe. Studiul nostru arată percepții nefavorabile ale sistemului actual. 32% dintre respondenții care utilizează în prezent servicii de îngrijire pentru vârstnici le consideră dificil de gestionat, iar 45% dintre viitorii utilizatori par să se teamă de această perspectivă. Chiar dacă încă nu au nevoie de îngrijire, aceștia au afirmat că sistemul este extrem sau foarte dificil de gestionat. Directorii din domeniul sănătății militează pentru o resetare a percepțiilor, astfel încât îngrijirea să aibă loc în comunitate, nu în instituții care adeseori produc teamă în rândul multora”.
Îngrijitorii sunt în burnout
Studiul a arătat că sistemele actuale se bazează în mare măsură pe munca neplătită a îngrijitorilor. Unul din cinci respondenți care au în grijă o persoană vârstnică (20%) petrece mai mult de 31 de ore pe săptămână cu aceasta, iar 80% spun că alocă cel puțin cinci ore pe săptămână acestor responsabilități. Aproape jumătate (48%) dintre respondenții îngrijitori evaluează sistemul de îngrijire ca fiind extrem sau foarte dificil de folosit, femeile fiind mai predispuse decât bărbații să îl considere dificil (50% față de 38% dintre bărbați). Îngrijitorii afirmă că o mare parte din timpul lor este irosit în procesul stresant de coordonare a îngrijirii, încercând să gestioneze multiple apeluri telefonice și reușind cu greu să obțină recomandări medicale. 58% dintre respondenți doresc mai multă instruire privind rolurile, responsabilitățile și atribuțiile lor, ca să poată asigura o îngrijire adecvată pentru persoanele vârstnice la domiciliu. 60% au declarat că acordarea de sprijin financiar pentru îngrijitori le-ar oferi un plus de ajutor.
Speranța de viață sănătoasă vs. speranța de viață
Potrivit studiului, liderii din domeniul sănătății militează pentru o trecere de la modelul actual, axat pe tratament, la un model bazat pe protejarea sănătății, în toate sistemele de sănătate din lume. Dovezile arată importanța nutriției, a socializării, a mobilității și a stimulării intelectuale pentru o îmbătrânire sănătoasă, iar unii specialiști insistă asupra includerii testărilor cognitive drept componentă de rutină a asistenței medicale primare. Totuși, studiul a relevat că doar 25% dintre respondenți participă la cluburi sociale, 26% urmează un plan nutrițional personalizat, 43% urmează un program de fitness și 50% desfășoară activități intelectuale. Aceste discrepanțe evidențiază oportunități pentru organizațiile din domeniul sănătății de a îmbunătăți factorii care influențează îmbătrânirea sănătoasă.
Linda Hill, lider EY Global and Americas Consumer and Health, a adăugat: „Investim resurse imense într-un model de furnizare a serviciilor de îngrijire nesustenabil și care probabil va fi incompatibil cu segmente de consumatori ce consideră că înaintarea în vârstă este mai degrabă o viață bine trăită, cu o durată a stării de sănătate mai lungă, susținută de tehnologie. Acești consumatori utilizează instrumente digitale pentru a urmări numărul de pași, aportul de proteine, pentru a monitoriza anomalii cardiace, consumul de apă și calitatea somnului.
Cercetarea noastră indică faptul că sunt necesare un ecosistem mai integrat, perspective concrete bazate pe date, acces facil, sprijin mai mare pentru îngrijitori și realocarea fondurilor către prevenție. Prin punerea în prim plan a îngrijirii la domiciliu și în cadrul comunității, organizațiile din sectorul sănătății au o oportunitate extraordinară să ofere rezultate și experiențe mai bune pentru consumatori, pentru familiile lor, pentru bugetele lor și pentru societate”.
Studiul propune cinci direcții de acțiune pentru organizațiile din domeniul sănătății, astfel încât sistemele medicale să progreseze și în vederea menținerii sănătății consumatorilor pe măsură ce înaintează în vârstă:
- Oferirea posibilității gestionării propriei stări de sănătate de către consumatori
- Transformarea modelelor de îngrijire pentru a îmbunătăți sprijinul și orientarea la nivel comunitar, astfel încât oamenii să poată rămâne mai mult timp în propria locuință
- Valorificarea deschiderii consumatorilor față de tehnologiile digitale
- Creșterea gradului de conștientizare privind beneficiile îngrijirii în comunitate, pentru a stimula stakeholderii să își redirecționeze investițiile de la tratament la prevenție
- Sprijinirea îngrijitorilor pentru a reduce povara pe care aceștia și-o asumă.
