Studiu DeLucru.ro
În mod tradițional, începutul de an vine cu rezoluții și speranțe de mai bine. În 2026, începutul de an este marcat de calcule și îngrijorări: facturi mai mari, alimente de bază mai scumpe, grija creditelor bancare, cheltuieli suplimentare pentru copii, iar pentru seniori, costuri medicale tot mai greu de anticipat și suportat. În acest context, munca ocazională — în retail, curățenie, construcții, reparații sau gospodării rurale — nu mai este o soluție „de avarie”, ci o normalitate pentru tot mai multe categorii de români.
„Am observat o creștere a numărului de căutări, dar și de publicări de anunțuri verificate pe website-ul DeLucru.ro. În intervalul 31 decembrie – 9 ianuarie am depășit pragul de 75.655 de conturi pe DeLucru.ro, cu o accelerare vizibilă în perioada 31 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026. Pe DeLucru.ro avem cu 235% mai mulți utilizatori noi, cu 219% mai mulți utilizatori activi, 111 anunțuri noi/zi (o creștere de 382%), iar rata de înregistrare este cu 256% mai mare. De asemenea, am observat că au fost peste 15.000 de afișări de pagini într-o săptămână și o durată medie a sesiunii de ~3 minute. Românii au fost în vacanță sau în concediu, însă au fost îngrijorați de ce urmează în 2026. Totodată, dincolo de dinamica digitală, tabloul descrie o schimbare de comportament: piața muncii se fragmentează în proiecte scurte, ore suplimentare și colaborări punctuale, iar oamenii își diversifică sursele de venit cu aceeași logică cu care companiile își diversifică portofoliile, astfel încât să scape de grija zilei de mâine”, declară Gili Boruz, fondatorul platformei DeLucru.ro.
Principalele categorii sociale care manifestă interes pentru veniturile suplimentare:
1) Tineri necalificați (16–25 ani) – 21%
Caută de lucru pentru a câștiga bani de buzunar, dar și pentru a căpăta experiență. Caută activități care nu necesită calificare sau experiență prealabilă: lucrător comercial, manipulare marfă, curățenie, ajutor în construcții, zilier în gospodării.
2) Pensionari activi (60+) – 19%
Caută activități flexibile, predictibile și aproape de casă: mici reparații, îngrijire curți/grădini, supraveghere, curățenie, transport punctual. Pe fundal, apare frecvent teama că veniturile nu vor acoperi cheltuielile recurente, în special medicamentele, dar și facturile la utilități.
3) Angajați care caută lucru suplimentar (25–55 ani) – 22%
Oameni cu job stabil care lucrează și în timpul liber: curățenie, cameristă/menaj, lucrări de finisaje, instalator, electrician, sudor, lucrări în gospodării, agricultură, tâmplărie, proiecte scurte în retail sau servicii.
4) Mame care lucrează de acasă (20-45 ani) – 18%
Acestea își caută proiecte la distanță și activități care să le rotunjească veniturile, dar care să le permită să se ocupe în continuare de copii și de treburile casnice.
Ce se caută? Topul celor mai căutate activități care să le genereze bani în plus pentru bugetul lunar:
• lucrător comercial / retail: 14%
• curățenie (case/scări/spații): 13%
• zilier în gospodării rurale (treburi, lemne, săpat, diverse): 12%
• lucrător în construcții (zugrăveli, finisaje, reparații): 11%
• cameristă / menaj (inclusiv apartamente în regim hotelier): 10%
• instalator: 9%
• electrician: 8%
• sudor: 5%
• altele (transport, producție, îngrijire, depozit, diverse): 18%
Profilul utilizatorilor în funcție de starea civilă și situația familială (estimări)
• căsătoriți / în concubinaj: 58%, iar restul de 42% sunt necăsătoriți, văduvi, divorțați
• au copii: 62%
– 1 copil: 41%
– 2 copii: 44%
– 3+ copii: 15%
Care sunt principalele îngrijorări ale românilor și de ce își caută de lucru?
• impozite și taxe percepute ca în creștere: 71%
• teama că își vor pierde locurile de muncă / scăderea veniturilor: 64%
• senzația că nu vor avea bani pentru cheltuielile uzuale și mâncare: 59%
• (pensionari) teama că nu le vor ajunge banii pentru medicamente: 53%
Distribuția utilizatorilor pe județe: Alba 1,2%, Arad 1,3%, Argeș 2,7%, Bacău 2,6%, Bihor 2,7%, Bistrița-Năsăud 1,1%, Botoșani 1,5%, Brașov 3,2%, Brăila 1,2%, București 18,1%, Buzău 1,5%, Caraș-Severin 0,9%, Călărași 0,8%, Cluj 5,2%, Constanța 3,7%, Covasna 0,7%, Dâmbovița 2,1%, Dolj 2,9%, Galați 2,5%, Giurgiu 0,9%, Gorj 1,0%, Harghita 0,8%, Hunedoara 1,9%, Ialomița 0,7%, Iași 4,5%, Ilfov 5,6%, Maramureș 1,8%, Mehedinți 0,7%, Mureș 2,5%, Neamț 1,7%, Olt 1,6%, Prahova 4,0%, Sălaj 0,9%, Satu Mare 1,2%, Sibiu 2,0%, Suceava 2,7%, Teleorman 0,8%, Timiș 4,5%, Tulcea 0,6%, Vâlcea 1,5%, Vaslui 1,1%, Vrancea 1,1%.
Datele integrate în analiza de față sunt culese din platformă. Suplimentar a fost administrat un chestionar. Au fost utilizati indicatori precum: conturile, publicările, căutările, sesiunile.
