Judecatorii CCR au admis, marți, sesizarea președintelui Klaus Iohannis și a opoziției cu privire la neconstituționalitatea Codului administrativ al României.
Președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale, pe 31 iulie, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind Codul Administrativ.
Printre aspectele sesizate de șeful statului se află și cea privind folosirea limbii minorităților naționale.
‘Legea criticată – cu denumire marginală „Folosirea limbii minorităților naționale’ – se prevede: „Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea. Potrivit art. 13 din Constituție, „În România, limba oficială este limba română.’. Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 120 alin. (2) din Constituție, „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică’, spune președintele în sesizarea către CCR.
Șeful statului spune că, lăsând practic la libera apreciere (în absența oricăror criterii obiective – procent sau număr absolut) a autorităților și instituțiilor publice, precum și a altor entități juridice decizia cu privire la asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale, se poate ajunge la situații în care o limbă a unei minorități naționale să fie utilizată în raporturile instituționale oficiale, deși minoritatea respectivă nu are în mod efectiv o pondere semnificativă la nivelul unității administrativ teritoriale, pondere consacrată prin raportare la un criteriu obiectiv.
Mai mult decât atât, Constituția nu a reglementat o posibilitate de a utiliza limba unei minorități naționale în relațiile cu autoritățile publice, ci o obligație, dar această obligație se naște în măsura în care există o „pondere semnificativă’ de cetățeni care vorbesc limba respectivă.
În cazul Legii privind Codul administrativ al României niciuna dintre cele două condiții nu a fost îndeplinită, întrucât:
1. sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților nu a fost constituțional întrunită
2. legea criticată a fost înscrisă pe o ordine de zi viciată în ansamblul său prin încălcarea prevederilor art. 66 din Constituție.
Legea privind Codul administrativ al României a fost dezbătută și adoptată de către Camera Deputaților în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituțional întrunite, întrucât niciunul dintre subiectele care au dreptul, potrivit art. 66 alin. (2) din Constituție, de a cere întrunirea Camerelor în sesiune extraordinară nu a formulat o asemenea cerere; b) convocarea Camerei Deputaților în sesiune extraordinară s-a realizat de un alt subiect decât cel stabilit la art. 66 alin. (3) din Constituție.
Șeful statului mai spune că Parlamentul nu a solicitat avizului Consiliului Economic și Social, iar, astfel, legea privind Codul administrativ al României a fost adoptată și cu încălcarea art. 141 din Legea fundamentală.
‘Legea supusă controlului de constituționalitate cuprinde un număr important de dispoziții contrare normelor Legii fundamentale și jurisprudenței Curții Constituționale, expuse în secțiunile următoare, o bună parte dintre acestea fiind critici ce se referă la claritatea reglementărilor și, implicit, la cerințele de calitate a legii’, mai afirmă președintele în sesizare.
Presedintele critica si introducerea pensiilor speciale pentru unii dintre alesiilocali, respectiv pentru primari, viceprimari, presedinti si vicepresedinti ai consiliilor judetene. In varianta votata de Parlament se prevede ca ” (1) persoanele alese incepand cu anul 1992 de catre cetateni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect si liber exprimat, care au exercitat functii de autoritate executiva, respectiv primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, care indeplinesc conditiile varstei standard de pensionare, ale varstei standard de pensionare redusa asa cum sunt prevazute in Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, sau cele prevazute de alte legi speciale au dreptul, la incetarea mandatului, la o indemnizatie lunara pentru limita de varsta”, iar cuantumul indemnizatiei pentru limita de varsta se suporta din bugetul de stat, si este prevazut pentru fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritoriala prin anexa distincta la legea anuala de aprobare a bugetului de stat.
