În plenul din martie al Comitetului Economic și Social European (CESE), fostul prim-ministru italian Enrico Letta a afirmat că piața unică europeană se referă în primul rând la oameni și – la 30 de ani de la lansare – trebuia să se concentreze asupra autonomiei strategice și a Europei: chestiuni precum apărarea, telecomunicațiile, energia și finanțele.
Regândirea strategică a pieței unice a UE este acum o necesitate: lumea s-a schimbat în ultimii 30 de ani și piața unică trebuie adaptată la noul peisaj internațional, a declarat fostul șef al guvernului italian, Enrico Letta, în sesiunea plenară a CESE.
Prezentând ideea-cheie din Raportul său la nivel înalt privind viitorul pieței unice, Enrico Letta, actualul președinte al Institutului Jacques Delors, a subliniat că viitoarea piață unică trebuie să aibă o abordare geopolitică și să se concentreze pe autonomia strategică și pilonii Europei, precum apărarea, telecomunicațiile, energia și finanțele.
„Peisajul geopolitic este acum total diferit de ceea ce era acum 30 de ani. Misiunea de astăzi este de a analiza ce consecințe are noul scenariu mondial pentru piața unică și viitorul acesteia. Trebuie să avem o nouă abordare și să includem chestiuni precum apărarea și extinderea”, a spus el.
Președintele CESE, Oliver Röpke, a subliniat că succesul pieței unice nu poate fi măsurat doar în termeni economici, ci trebuie, de asemenea, să reflecte speranțele și bunăstarea cetățenilor europeni: „La CESE credem că piața unică se referă în mod fundamental la oameni și la dreptul de a circula. Înseamnă, de asemenea, libertatea de a rămâne.
Enrico Letta a mai subliniat că piața unică se referă la oameni, și nu numai. Competitivitatea economică trebuia să meargă mână în mână cu protecția socială, iar libertatea de mișcare și dreptul de ședere făceau parte din aceeași libertate: „Exodul creierelor are un impact devastator în unele țări. Trebuie să abordăm libertatea de a rămâne și libertatea de a ne întoarce. Astăzi, este doar un bilet dus-dus, iar acest lucru afectează competitivitatea și creează o mare problemă în Europa.”
Menționând necesitatea de a proteja și îmbunătăți viitoarea piață unică, dl Röpke a adăugat: „Orice plan pe termen lung pentru piața unică ar trebui să se concentreze atât pe convergența socială, cât și pe cea economică, abordând inegalitățile și disparitățile sociale care amenință integrarea europeană. Acest lucru necesită un efort colectiv care să implice regiuni, autorități locale, întreprinderi și societatea civilă pentru a construi o Europă conștientă din punct de vedere social, care să nu lase pe nimeni în urmă.”
În numele Grupului organizațiilor societății civile, președintele Grupului CESE pentru semestrul european, Luca Jahier, a subliniat faptul că piața unică nu poate fi doar despre energie, telecomunicații și inteligență artificială, uniunea piețelor de capital și apărare. De asemenea, UE avea nevoie de un pilon social ca o condiție pentru competitivitatea și prosperitatea sa.
Președintele Grupului Angajatorilor al CESE, Stefano Mallia, a spus că viitorul pieței unice trebuie să înceapă „mâine”, nu peste câțiva ani, subliniind că UE trebuie să răspundă tuturor întreprinderilor, dar să se concentreze și pe cele inovatoare, care ar crea creștere și locuri de muncă.
În cele din urmă, în numele Grupului lucrătorilor CESE, vicepreședintele acestuia, Philip Von Brockdorf, a subliniat că uniunea piețelor de capital este fundamentală pentru finalizarea pieței unice, dar UE s-a concentrat pe fructele slabe fără a aborda problemele reale ale piețelor naționale de capital și focalizarea spre interior a unor țări.
De menționat, Raportul la nivel înalt privind viitorul pieței unice a fost solicitat de Consiliul European la 30 iunie 2023. Fostul șef al guvernului italian, Enrico Letta, a fost însărcinat cu colectarea pozițiilor organismelor europene și naționale, precum și a angajatorului, organizații sindicale și ale societății civile. Obiectivul principal a fost acela de a veni cu recomandări concrete și ambițioase.
Se așteaptă ca raportul să fie discutat la reuniunea Consiliului European din aprilie 2024 și să servească drept bază pentru acțiuni din partea viitoarelor președinții ale Consiliului, a viitoarei Comisii Europene și a statelor membre.
Lansată cu peste 30 de ani în urmă, la 1 noiembrie 1993, piața unică este cel mai valoros activ al integrării europene: un teritoriu fără frontiere interne sau alte obstacole de reglementare în calea liberei circulații a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalului, așa-numitele „patru libertăţi”.
Cu toate acestea, deși piața unică a ușurat viața de zi cu zi a cetățenilor și a întreprinderilor din Europa, beneficiile acesteia nu sunt întotdeauna realizate, deoarece regulile nu sunt uneori cunoscute, nu sunt puse în aplicare sau, în orice caz, sunt subminate de o serie de bariere diferite.
