La Muzeul Naţional Cotroceni
Pe 17 decembrie 2018, în Salonul Cerchez al Muzeului Naţional Cotroceni, s-a sărbătorit Ziua Minorităţilor Naţionale din România. Evenimentul a fost organizat de Muzeul Naţional Cotroceni, Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI) al Guvernului, Fundaţia “Inter-Art” şi Centrul Cultural “Liviu Rebreanu” Aiud şi Administraţia locală Aiud, sub înaltul patronaj al Preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis.
Seara festivă a cuprins vernisajul expoziţiei „Imaginile diversităţii”, prezentarea volumului ”The Parliamentary Group of the National Minorities, 1990-2016” şi un moment muzical susţinut de Daniel Avram şi Dan Avram.
În deschidere au luat cuvântul Liviu Jicman, director general al Muzeului Naţional Cotroceni, Christiane Cosmatu, subsecretar de stat DRI, Ştefan Balog şi Ioan Hădărig, preşedintele, respectiv directorul artistic al Fundaţiei “Inter-Art” Aiud.
Expoziţia de artă plastică „Imaginile diversităţii”, aflată la a doua ediţie, a cuprins lucrări realizate de 34 de artişti – valori ale artei contemporane româneşti – aparţinători ai tuturor etniilor care trăiesc în România.
Unică în felul său, expoziţia este rezultatul celei de-a doua Tabere Interetnice de Artă Contemporană Aiud, ce tinde să devină o frumoasă tradiţie şi în care criteriul de selecţie nu este apartenenţa la o minoritate etnică, ci calitatea artistică.
Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, a dat citire mesajului Preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, care, cu prilejul Centenarului, a adus un elogiu minorităţilor naţionale pentru contribuţia lor – vreme de un secol -, la edificarea statului român modern, precum şi la realizarea parcursului democratic şi european al României post-decembriste. Preşedintele Iohannis a chemat la toleranţă şi respect pentru alteritate, la refuzul şovinismului şi xenofobiei şi la reînnoirea angajamentului politic şi civic la aspiraţiile comune de care depinde viitorul copiilor noştri.
Au susţinut de asemenea alocuţiuni Enikö Lacziko, secretar de stat DRI, şi Varujan Pambuccian, liderul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.
Cuvântul deputatului Varujan Pambuccian a subliniat că, acum 100 de ani, la Alba Iulia, s-a dat citire unei Proclamaţii de o modernitate extraordinară la vremea respectivă. La punctul 3 al Proclamaţiei de la Alba Iulia – adevărat act de naştere al statului român – se stipula dreptul de reprezentare al popoarelor trăitoare pe cuprinsul României Mari. Vreme de 100 de ani, în România, drepturile minorităţilor au fost respectate, chiar şi pe perioada diferitelor dictaturi. Dar de abia după 1989, prin Constituţie, s-a găsit formula reprezentării parlamentare. Grupul Minorităţilor Naţionale în Parlamentul României şi-a adus contribuţia la aderarea României la UE şi la NATO, la păstrarea stării de echilibru nu doar politic, ci în toate domeniile – economic, cultural, privind drepturile cetăţeneşti. În felul acesta România oferă un model viabil de bună convieţuire. Suntem diferiţi, dar trăim împreună în aceeaşi ţară, aşa cum au gândit părinţii fondatori ai unei naţiuni care îşi dovedeşte măreţia. Am fost împreună pe câmpurile de luptă dar şi pe Câmpia de la Alba Iulia, unde, acum 100 de ani, s-a citit Proclamaţia.
Evenimentul, la care au fost prezenţi secretari şi subsecretari de stat, parlamentari din Grupul Minoritaţilor Naţionale, reprezentanţi ai Primariei şi Cons. Local Aiud, s-a încheiat cu o recepţie oferită de Departamentul pentru Relaţii Interetnice.
Ziua minorităţilor naţionale din România este sărbătorită, în fiecare an, în data de 18 decembrie
La 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice.
România s-a numărat printre statele care s-au raliat acestei iniţiative internaţionale şi, prin HG nr. 881/1998, ziua de 18 decembrie a fost declarată Zi a minorităţilor naţionale din România, fiind sărbătorită de toate minorităţile etnice din ţara noastră.
Oficial, grupul minorităţilor naţionale din România cuprinde 20 de etnii, altele decat cea maghiară: albanezi, armeni, bulgari, croaţi, greci, evrei, germani, italieni, maghiari, polonezi, romi, ruşi-lipoveni, sârbi, slovaci, cehi, tătari, turci, ucraineni, macedoneni şi ruteni, activitatea acestora fiind sprijinită de Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI), organism al Secretariatului de Stat al Guvernului.
În anul 2017, cei 17 deputaţi aparţinând Grupului Minorităţilor Naţionale au iniţiat un proiect de lege pentru ridicarea acestei tradiţii la rangul de sărbătoare naţională. Legea privind instituirea Zilei Minorităţilor Naţionale din România ca sărbătoare naţională pe 18 decembrie a fost adoptată de cele doua camere parlamentare în octombrie, respectiv noiembrie 2017, şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 7 decembrie 2017.
Potrivit prezentei legi, manifestările dedicate sărbătoririi acestei zile pot fi organizate cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi al organizaţiilor neguvernamentale interesate, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, vor include în program emisiuni ori aspecte de la manifestările ocazionate de această zi.
În fiecare an, cu prilejul acestei zile, sunt organizate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu tematică specifică, cu sprijinul DRI şi al Ministerului Culturii, împreună cu autorităţile administraţiei publice.
Este un prilej de bucurie în prefigurarea sărbătorilor de iarnă!
