Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Evocare Marin Sorescu și eseu despre mituri, în ”Constelații diamantine”
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Cultură și Educație

Evocare Marin Sorescu și eseu despre mituri, în ”Constelații diamantine”

Mihai Gîndu
Autor
Mihai Gîndu
Publicat 21 februarie 2024
Distribuie

În cel mai recent număr (februarie a.c.) al revistei de cultură universală ”Constelații diamantine”, Doina Drăguț evocă figura marelui scriitor și om de cultură Marin Sorescu (cu prilejul aniversării a 88 de ani de la naștere), sub titlul (extrem de potrivit) ”Marin Sorescu – devorat de Opera sa”.

Reliefând faptul că opera autorului nu a intrat ”într-un con de umbră” odată cu trecerea acestuia în posteritate, semnatara articolului arată că la Editura Fundației ”Marin Sorescu” a văzut lumina tiparului integrala Marin Sorescu, iar Teatrul Național din Craiova și Liceul de Artă din același oraș poartă numele ilustrului poet, prozator, dramaturg, eseist și traducător.

Propus, cum se arată în material, de românii din diaspora pentru Premiul Nobel, Marin Sorescu nu a trăit această onoare pe care ar fi meritat-o, dar rămâne cu gloria de a trăi în continuare în inimile a mii de iubitori de literatură autentică. După cum se arată în final, ”în cazul lui Marin Sorescu, nu Autorul și-a devorat Opera, ci Opera l-a devorat cu voluptate pe El”.

Sub titlul ”Mihai Eminescu: un geniu epocal”, Ion Popescu-Brădiceni oferă cititorului contemporan nu doar o revelare a valențelor operei eminesciene ce și astăzi se cer deslușite și interpretate, ci și o restituire morală în primul rând, având în vedere că au existat și voci care, nepercepând esența, au îndrăznit să pună sub semnul îndoielii întregul.

De formație scriitor, ziarist și doctor în filologie, semnatarul articolului și-a pus în joc întreaga înzestrare pentru a-i aduce un omagiu poetului național al românilor (semnând, între altele, lucrarea ”O introducere în opera poetică a lui Mihai Eminescu”), arătând că ”românismul fără eminescianism ar fi mai sărac și mai puțin rezonant cu universaliatea (…) și cu mitologia ca formă de artă”.

Sub genericul ”Jocul minții”, un microeseu despre relația interior-exterior, individ-societate, eu lăuntric-eu social semnează Doina Drăguț, sub titlul ”Întoarcerea în sine”. Uneori, acel eu lăuntric devine inextricabil pentru cel din exterior, uneori propriile trăiri se află în disonanță cu exteriorul, creând astfel o criză. O criză ce poate fi totuși depășită, după cum relevă motto-ul extrem de sugestiv, constituit dintr-un citat din Bernardin de Saint-Pierre.

”Adesea, sub stări interioare răvășite și îndoieli, ți se pare că golul din jurul tău se umple de o lumină în care tu însuți devii o umbră purtată spre incertitudini sau că golul din jurul tău se umple cu noapte, tu însuți fiind o stea”, notează autoarea. Poetic și filosofic, în același timp.

examen
Ministerul Educaţiei şi Cercetării a decis suspendarea olimpiadelor şcolare
9 martie 2020

Culese din Maximele și aforismele semnate de Nicolae Mareș, în ediția de față sub genericul ”Psalmi noi”:

”Rugă. În Piscul Muntelui, în razele Soarelui, în brațele Domnului Cerul e mai aproape. Ajută-ne, Doamne!”.

”Răul săvârșit în faptă și în cuvânt se arată. În zadar vei căuta tu, păcătosule, să îl ascunzi”.

”Există o putere de-a ierta. Aceasta nu orice împăunat vremelnic o poate avea”.

Teatrul lui Iulian Margu
15 decembrie 2024

”Viața vremelnică a omului veșnică fi-va doar prin vrerea Domnului”.

- Publicitate -

Un foarte interesant eseu despre mituri semnează Al Florin Țene, sub titlul ”Miturile au fost create de om și acestea au modelat societatea umană”.

Autorul arată că, în general, mitologia nu poate fi separată de ritualuri și că aceste manifestări au apărut din cele mai vechi timpuri (ex. omul de Neanderthal), dar, mai important decât aceasta, că toate credințele (în zei, în supranatural, într-un Dumnezeu unic) au plecat de la dorința irezistibilă a omului de a înțelege de unde vine și încotro se duce, odată cu conștientizarea faptului că atât nașterea, cât și moartea (și, de fapt, și viața terestră) constituie un mare mister.

Ideea că ”tot ce se întâmplă în lumea aceasta are un corespondent pe tărâmul divin” și că ”fiecare realitate de pe pământ nu e decât o iluzie a arhetipului ei” are rezonanțe profund filosofice (putând fi întâlnită, dacă nu greșesc, și în operele lui Kant sau Blaga) și acceptarea ei aruncă într-o lumină nouă întreaga existență umană.

Nevoia de extaz și de eliberare, mai ales în fața anticipării unui sfârșit, sunt de asemenea borne importante în crearea de mituri.

O serie de poeme în egală măsură profunde, de esență, și denotând sensibilitate ne oferă Mihai Merticaru. ”Trăim de azi pe mâine/între geneză și apocalipsă/fără să observăm că ni se vând zile/la cântar, cu lipsă. (…) Iubiri ancestrale/în sânge, ne ard/pe cea mai înflăcărată am adăugat-o/într-un cockteil dinamitard” (Sfidând abisul).

Poetul confirmă trăirea profundă și fiorul liric autentic și în ”Echivocitate” (Mi-am îmblânzit singurătățile cu tristețe/suspine și disperări înzigurate/venite, într-un picior, să mă răsfețe/când chipu-ți nu-ncepuse să se arate” și ”Miresmele altui veac” (Ceva mă atrage azi spre rădăcină/mă arde depărtarea unui foc străvechi/patimi nestinse toacă vremea haină/o taină a clipei îmi bubuie-n urechi” sau ”Scrisoare Mamei”: ”Pășind pe pajiști de flori înmiresmate/înmiresmate/grăbită să prinzi un colț de eternitate/de eternitate…”

La cenaclul literar ”Al.Florin Țene“, Medalionul literar-muzical “Lumea trăiește prin femei-Icoana acesteia în literatură“
11 martie 2024

Ediția este ilustrată cu reproduceri după lucrări de Dumitru Bâșcu, pictor român căruia Filip Tudora îi consacră un medalion la final, sub titulatura ”Picătură de pictură”.

Mai semnează: Mihai Caba, Lucia-Elena Locusteanu, Florentin Smarandache, Marin I. Arcuș, Lucia Cosmina Vlad, Gelu Dragoș, Marian Nicolae, Silviu Doinaș Popescu, Mircea Tutunaru, Carmen Manea, Cornel Simion Galben, Vasile Moga, Andrei Breabăn, Tudor Nedelcea, Boiko Lambovski, Ionuț Țene, Maria Calle Bajo, Vlad Răzvan Baciu, William Wolak, Carmen Stoianov, Czeslaw Dzwigaj, Ioan Voicu, George Petrovai, Const. Miu, Ionuț Pande.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior Trei poezii româneşti despre China
Articolul următor Caricatura zilei
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Otokar finalizează achiziția Automecanica Mediaș și este gata să livreze vehicule Cobra II fabricate în România
Auto
Camera Reprezentanților încearcă să limiteze puterile de război ale lui Trump
Extern
Nicușor Dan participă vineri la Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest din Muntenegru
Actualitate Politic

RSS Știri Financiare

  • De ce le este teamă românilor: costul vieții, recesiunea și cheltuielile neprevăzute
  • Berăria ucraineană Umanpyvo a livrat peste 56.000 de litri în România
  • Decathlon a deschis un magazin de 1.000 metri pătrați în Plaza România
  • AnimaWings inaugurează ruta directă din București către Milano – Malpensa
Cultură și Educație

Mihai Eminescu – personalitate polivalentă şi universală

4 minute
Cultură și Educație

Adolescenții de la sate s-au înscris în proporţie de 95% la Bac, în anul în care, la nivel național, peste un sfert dintre ei s-au pierdut

4 minute
Cultură și Educație

Lansare de carte și eveniment caritabil: Gabriela Đukanović la Sala Dalles

3 minute
Cultură și Educație

TIFF la 20 de ani: Nae Caranfil primește Premiul de Excelență

4 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?