65% dintre români se plâng de accesul tot mai dificil la serviciile medicale

Studiu 4ServiceGroup

Printre provocările generate de perioada pandemică, poate cele mai însemnate sunt reprezentate de accesul pacienţilor la serviciile de îngrijire a sănătății.

În ceea ce privește impactul pe care pandemia COVID-19 l-a avut asupra sistemului medical, 7 din 10 respondenți consideră că accesul bolnavilor la serviciile medicale a fost semnificativ îngreunat în ultimul an.

În contrapartidă, 1 din 10 respondenți consideră că pandemia a avut de fapt un efect pozitiv în ceea ce privește serviciile medicale – prin atenția sporită care i s-a acordat sectorului medical în această perioadă.

Deși sentimentul de frică în context de pandemie ține pacienții departe de instituțiile medicale – 20% dintre aceștia menționând teama de a contracta virusul ca motiv de evitare a accesării serviciilor medicale, de departe principalul impediment în calea accesului la serviciile medicale e cauzat de indisponibilitatea spitalelor publice, ca efect al restrângerii accesului pacienților la accesarea acestora – 63%.

Serviciile medicale private se bucură de o notorietate larg răspândită, 9 din 10 respondenți având o experiență cu aceste servicii, fie prin experiență directă – 54% , fie indirectă, prin experimentarea acestora de către un membru al familiei – 37% .

În ceea ce privește cele mai accesate servicii, respondenții menționează servicii de tipul Analizelor medicale (accesate de 6 din 10) și Controalelor de rutină (accesate de 5 din 10) ca fiind cele pe care le accesează cel mai des, în timp ce servicii mai complexe, precum tratamentul afecțiunilor cronice, sunt accesate mai rar.

Ca fapt interesant, topul serviciilor accesate confirmă interdependența (mai degrabă informală) între sistemul public de stat și sistemul privat – cu subcapacitarea resurselor disponibile (laboratoare, resursă umană) din mediul public care generează o creștere a cererii pentru aceste servicii în mediul privat.

În perspectiva intrării în efect a prevederilor legislative ale legii coplății, datele sugerează o oportunitate clară de creștere pentru operatorii medicali privați prin inovații la nivelul portofoliului de produse și micro-targetare (în funcție de profile de client).

O alternativă la sistemul public al serviciilor de sănătate -din ce în ce mai disponibilă prin extinderea disponibilității acestora -, serviciile clinicilor medicale private sunt privite de către o proporție de 71% dintre respondenți ca fiind o alternativă viabilă și după ce perioada pandemiei va fi depășită.

O proporție net mai mare a respondenților – 65% – consideră calitatea actului medical din clinicile medicale private ca fiind superioară celui din sistemul medical public – 15%.

Mai mult, serviciile medicale private sunt percepute ca având avantaje nete în fața serviciilor medicale publice pe majoritatea componentelor actului curativ – prețul rămânând în continuare un impediment major în accesarea acestor servicii.

Opiniile sunt împărțite în ceea ce privește principala problemă a sistemului public de sănătate, fără o opțiune care să genereze un consens semnificativ.

Totuși – la nivel integrat, datele sugerează o insatisfacție accentuată în ceea ce privește calitatea actului medical – procentul celor care identifica lipsa de interes pentru nevoile pacienților este dublat de cel al respondenților care menționează condițiile existente în spitale ca fiind principala problema.

Ca fapt interesant, diferitele costuri (formale sau informale) imputabile unui pacient atunci când accesează servicii medicale nu par să genereze tensiuni, doar 5% dintre respondenți menționând aceste costuri ca pe o problemă a serviciilor medicale din sistemul public.

Atunci când vine vorba despre responsabilitatea îmbunătățirii sistemului serviciilor medicale – o proporție dominantă a respondentiilor văd această responsabilitate căzând în sarcina statului – 66% – în timp ce doar 21% dintre aceștia așteaptă ca dezvoltarea serviciilor medicale să fie accelerată de mediul privat.

Poate mai interesant, atunci când se referă la măsuri practice de dezvoltare a serviciilor medicale în ansamblu, doar o parte dintre respondenți ( 56% ) consideră necesară o creștere a finanțării bugetare, în timp ce o parte semnificativă – 52% – menționează alte măsuri decât cele financiare care pot fi luate pentru a dezvoltă serviciile medicale

Menționarea unor măsuri ca Subvenționarea de la buget a serviciilor medicale indiferent dacă aceste servicii sunt efectuate în sistemul privat sau în cel public – 40% – precum și Plafonarea prețurilor serviciilor medicale din clinicile private – 31% – sugerează că proporția celor care așteaptă ca statul să susțină dezvoltarea sistemului medical prin sprijinirea bugetară a sistemului medical privat este una semnificativă. Datele prezentate reprezintă opiniile a 360 de respondenți, persoane preponderent rezidente în mediul urban – 91% – din toate regiunile țării, atât bărbați – 34% – cât și femei – 66% , cu vârste cuprinse între 18 și 67 ani.

- PUBLICITATE -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW