Beatris Ioniță (www.b1tv.ro)
Seara de 30 octombrie rămâne o rană deschisă pentru România. În 2022 se împlinesc 7 ani de la tragedia de la Colectiv, când concert al trupei „Goodbye to Gravity” din clubul din Capitală s-a transformat în cea mai mare tragedie de după Revoluție. Flăcările izbucnite de la niște artificii au cuprins în câteva secunde întreg clubul. Sute de oameni au fost prinși în capcana de foc. 27 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 162 au fost răniţi şi transportaţi la 11 spitale din Bucureşti. În săptămânile care au urmat, 37 dintre supravieţuitori au murit în spitale. În vara lui 2017, un alt supravieţuitor din Colectiv, a cărui prietenă şi-a pierdut viaţa în incendiu, a murit. Bilanţul – 65 de morţi.
Protestele de stradă au demis un guvern, dar nu au schimbat mersul greoi al instituțiilor de stat. Mihai Matei, președintele ANIS, confirmă faptul că demersurile care ar putea schimba vieți încă se împotmolesc în birocrație. Deși a dezvoltat pro-bono o aplicație care poate să salveze viața pacienților cu arsuri din întreaga țară, Ministerul Sănătății nu a reușit să o pună la dispoziția medicilor.
„Aplicația asta încerca să rezolve sau măcar să atenueze două probleme. Prima problemă este legată de lipsa de medici specialiști. Incendii sunt peste tot, dar medici specialiști foarte putini. Aplicația e un fel de registru național disponibil online in care fiecare pacient este înregistrat cu date, imagini ale pacientului etc. Dosarul fiecărui pacient este astfel accesibil de oriunde, bineînțeles, in condiții de securitate (utilizatorii sunt autorizați, au permisiuni diferite etc.). Pe lângă această aplicație urma sa fie pus in funcțiune un număr de telefon unic la care ar fi răspuns medici specialiști. Astfel, în cazul apariției unui pacient nou, medicul local ar fi înregistrat cazul în sistem (date, imagini etc), apoi ar fi apelat numărul unic și ar fi discutat cu un specialist care ar fi avut de asemenea acces imediat la dosar și ar fi ghidat medicul local în tratamentul pacientului.
A doua problemă e legată de tratamentul în primele 24 de ore. În cazul pacienților arși tratamentul în primele 8 ore si apoi în primele 24 ore e foarte important pentru stabilizarea hemodinamică. În funcție de suprafețele arse, de gradul arsurilor și de vârsta pacientului sunt niște algoritmi în funcție de care se calculează volumul de lichide care trebuie administrate într-o primă fază. Din câte mi s-a explicat, o problemă des întâlnită este administrarea unui volum mai mic de lichide față de cât ar trebui. Pentru a rezolva această problemă, aplicația permite medicului să deseneze cu degetul sau cu mouse-ul pe ecran arsurile pacientului și apoi calculează automat volumul de lichide care trebuie administrat și suprafețele arse pe fiecare parte a corpului. E puțin mai complicat pentru că algoritmii sunt diferiți pentru nou-născuți, copii și adulți, dar sunt suportate toate scenariile. Pentru specialiști: sunt suportate si Parkland si Galveston-Carvajal și sunt folosite tabele Lund-Browder pt calculul cât mai precis al suprafețelor arse”, spune Mihai Matei.
Deși este ușor de folosit, atât pe mobil, cât și pe computer, aplicația nu a primit avizul necesar, ultimul pas pentru a putea fi folosită de medici. Mihai Matei nu a primit niciun răspuns de la Ministerul Sănătății, în ciuda demersurilor insistente.
La câteva luni de când am început proiectul aplicația a fost finalizată și testată. Merge și pe mobil și pe web, are interfața în română și engleză pentru a putea apela și la medici străini în caz de urgență…. e complet funcțională si gata de a fi dată în folosință oricând (e încă online). Mai trebuia doar să fie aprobată de ceva comisie, ceea ce ar fi trebuit să fie doar o formalitate, având în vedere că a fost dezvoltată pe baza cerințelor oamenilor din acea comisie. După acest aviz mai trebuia doar să fie preluată și pusă în aplicare de minister, dar lucrurile s-au blocat si, deși am încercat în mai multe rânduri și pe diverse căi să o deblochez, nimeni nu mi-a mai răspuns.
Dacă ar fi fost un proiect comercial, aplicația asta ar fi costat câteva zeci de mii de euro, poate și mai mult, dar a fost oferită gratis ministerului. Mai mult decât atât, ca să nu existe vreo suspiciune, urma să le dăm și codul sursă, astfel încât să o poată dezvolta mai departe cu alți furnizori, dacă doresc. De altfel, in diversele mesaje le-am explicat că vrem doar să vedem aplicația pusă in funcțiune, că nu avem vreun interes comercial și ne oferim chiar să plătim pentru un timp găzduirea și să mai depunem efort dacă mai sunt necesare modificări. Nu a mai răspuns nimeni. Nimeni. Ultimul cu care am vorbit, care era intr-o poziție de unde putea debloca ușor toată situația, nici nu îmi mai răspunde la mesaje, deși e plătit din bani publici”, scrie Mihai Matei.
