Consiliul Fiscal a prezentat public Opinia privind Legea Bugetului de Stat pe anul 2023, Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 2023 și Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025 . Documentul este extrem de important în discuțiile din Parlament, având în vedere că este obligatoriu a fi emis chiar daca are rol consultativ, similar Consiliului Economic și Social. Prezentăm în continuare sinteza Consiliului Fiscal:
” Contextul internațional este definit de consecințe economice și de securitate ale războiului din Ucraina, criza energetică generată de creșterea foarte mare a prețului relativ al energiei (o creștere exacerbată de război), inflație înaltă persistentă, înăsprirea condițiilor financiare pe piețe, o criză alimentară, fragmentarea sistemului economic global și regionalizarea lanțurilor de aprovizionare și, nu în cele din urmă, efecte tot mai grave ale schimbărilor climatice.
• Siguranța, înțeleasă în termeni tehnologici, militari și economici (ca furnizare de bunuri esențiale pentru viața cetățenilor), capătă întâietate în politica publică.
• Economiile din UE revelează tot mai vizibil trăsături de „economii de război” și au loc creșteri de cheltuieli pentru apărare în numeroase state.
• Inflația „surpriză” a ajutat execuții bugetare în Europa și limitarea ca pondere în PIB a datoriilor publice în 2022. Acest efect asupra echilibrului bugetar este limitat, iar o proiecție fiscal-bugetară pe termen mediu și lung trebuie să aibă în vedere consecințe negative ale persistenței posibile a unei inflații înalte.
• Pentru ca inflația să ajungă în câțiva ani aproape de ținte este necesar un policy mix adecvat: o politică monetară care să stăpânească expectații inflaționiste, politici bugetare prudente, măsuri de politică industrială care să sprijine producția.
• Nu este simplu de ajuns la un policy mix care să ducă inflația în jos în mod ferm, deoarece statele au presiuni mari pe bugete. Dacă deficitele bugetare nu sunt ținute sub control, politicile monetare sunt obligate să fie și mai strânse, ceea ce face creditul mai scump. Oricum piețele financiare externe reacționează la deficite mari, la proliferare de semne că datoriile nu sunt sustenabile și au loc atacuri speculative.
• România este de mai mulți ani în procedura de deficit excesiv și s-a angajat să ajungă cu deficitul bugetar la circa 3% din PIB în 2024. Este o misiune foarte grea în condițiile presiunilor pe buget și deteriorării severe a mediului internațional.
• Provocările actuale și viitoare tensionează bugetele publice mai ales în țările cu veniturile fiscale joase. România, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) în jur de 27% din PIB este la coada ierarhiei europene. CF reiterează necesitatea ca veniturile proprii ale bugetului public să crească.
• Este de salutat intenția, foarte ambițioasă, de a duce deficitul bugetar (cash și ESA) la 4,4% din PIB în 2023 și la sub 3% din PIB în 2024 (conform Strategiei Fiscal-Bugetare). Și tot salutar este dezideratul de a duce investițiile la peste 7% din PIB în 2023 având în vedere resursele europene disponibile.
• CF apreciază proiecția de PIB nominal a CNSP ca fiind realistă pe orizontul de timp considerat – cu o compensare între valorile posibil mai mari ale creșterii reale anticipate și cele aferente deflatorilor PIB. În privința pieței muncii, dacă anul 2023 oferă o perspectivă realistă, ultimii doi ani ai orizontului SFB (2024 și 2025) ar putea fi marcați, în opinia CF, de o supraestimare a dinamicii – în special în ceea ce privește numărul de angajați.
• Realizarea unui deficit bugetar de 4,4% în anul 2023 trebuie să surmonteze dificultăți importante ale construcției bugetului public, pe care CF le vede atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli.
• Construcția bugetară pentru anul 2023 are în vedere o țintă de deficit bugetar cash de 4,4% din PIB, reprezentând o diminuare de 1,34 pp față de nivelul proiectat de MF pentru anul 2022 (5,74% din PIB). Nivelul corespunzător al țintei de deficit bugetar ESA 2010 pe anul 2023 este tot de 4,4% din PIB și, comparativ cu nivelul estimat de MF pentru anul anterior (6,2% din PIB), reprezintă o reducere de 1,8 pp din PIB.
• Reducerea proiectată a deficitului cash în anul 2023 are loc prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,9 pp din PIB, coroborată cu diminuarea cheltuielilor bugetare cu 0,44 pp din PIB.
• Factorii principali care influențează dinamica programată a veniturilor bugetare în termeni nominali în anul 2023 sunt reprezentați de cadrul macroeconomic proiectat pentru anul viitor, măsurile de politică fiscală adoptate, cuantumul sumelor luate în considerare având drept sursă îmbunătățirea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale, proiectele PNRR.
• Privind includerea ex-ante în proiecția bugetară a unor sume suplimentare provenite din ameliorarea dorită a eficienței colectării, CF are rezerve în a le considera la acest moment, în virtutea principiului prudenței.
• Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă încasarea unor venituri mai mici comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de circa 11,3 mld. lei, reprezentând circa 0,73% din PIB. Aceasta derivă din considerarea gradului de colectare (inferior cu 8,7 mld. lei în raport cu proiecția) și supraevaluarea cu 2,6 mld. lei a unor venituri fiscale.
• Reducerea în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, este rezultatul diminuării în termeni nominali a subvențiilor, precum și al unor ritmuri de creștere în termeni nominali moderate și substanțial inferioare dinamicii proiectate
• O constrângere suplimentară asupra bugetului public este generată de cheltuielile de investiții publice care nu au finanțare nerambursabilă, în special componenta cheltuielilor de capital, sub impactul majorării semnificative a cheltuielilor de apărare, și componenta de împrumut a PNRR. Atenuarea acestei constrângeri se poate face prin creșteri de venituri și/sau realocări de resurse. Problema este însă spațiul fiscal foarte limitat.
• Procesul de consolidare bugetară este vital pentru România din rațiuni de stabilizare a nivelului datoriei publice, de reducere a vulnerabilităților interne și externe, de stabilitate a monedei naționale și de apărare a echilibrelor macroeconomice, de ameliorare a ratingului de țară.
• Există în dezbaterea publică europeană ideea de a nu include cheltuieli suplimentare de investiții și de apărare în deficitul bugetar. Cel puțin pe termen scurt și mediu, impactul economic asupra deficitelor nu poate fi contrabalansat prin beneficii prezumate în viitorul mai îndepărtat. Orice cheltuială suplimentară, dacă este finanțată prin îndatorare, nu are cum să nu se reflecte în datorie publică și deficit.
• Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2024-2026 este previzionată a se realiza preponderent pe seama cheltuielilor bugetare, însă CF are semne de întrebare privind realismul acestei abordări. În absența unor politici credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu și prin creștere de venituri fiscale, balanța riscurilor este înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate pentru anii următori.
• Consolidarea fiscală, chiar dacă grevează asupra creșterii economice viitoare, efect contracționist ce poate fi însă contracarat de absorbția masivă de fonduri europene, este o necesitate stringentă; amânarea realizării acesteia prin măsuri cu efect asupra deficitului structural “.
Opinia integrală a Consiliului Fiscal poate fi consultată pe http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20Buget%202023%208%20dec_final.pdf
