Toate canalele mass-media au preluat această sintagmă de ”gaură în buget” la sfârșitul trimestrului I 2023. Numai că, de fapt, această gaură nu este o gaură, ci o lipsă de realizare a veniturilor bugetare aferente primelor 3 luni ale anului 2023, cee ce, trebuie să convenim, nu este același lucru. A da o gaură în buget presupune ca cineva să producă o pagubă, o pagubă cu iz de ilegalitate, ceea ce nu s-a întâmplat, cel puțin până la proba contrarie. Pornind de la această realitate, au apărut tot felul de scenarii prin care ar trebui ca să echilibrăm bugetul de stat în perioadele următoare: reducere de salarii bugetare, reducere de personal bugetar, reducerea de cheltuieli materiale și servicii sau o colectare mai bună la buget din taxe și impozite. În România, ponderea în PIB a impozitelor și taxelor colectate este de aproximativ 27%, spre deosebire de media U.E. de aproximativ 40%, de unde și concluzia că nu se colectează cât ar trebui, de unde rezultă o altă concluzie, și anume că ANAF-ul nu-și face datoria.
Eu cred că această chestiune cu lipsa de reacție a ANAF-ului este falsă! Este falsă din cel puțin 3 motive: primul este că în România impozitele și taxele sunt mai mici decât în U.E., de exemplu impozitul pe profit este cu cotă unică de 16%, impozitul pe venit este de 10%, pe când în U.E. acestea sunt progresive, deci o pondere mai mică a acestora în PIB. În al doilea rând, fiind un practician în domeniul financiar-fiscal, știu, cu certitudine, că în data de 25 a lunii dacă nu ți-ai plătit dările către stat, pe 26 deja ai primit notificare de la ANAF spre conformare! În al treilea rând, funcționarii din MF, cel puțin cei de la nivel local, care intră în contact cu contribuabilul, chiar își fac datoria. Nu spun acest lucru din obediență față de aceștia, dar le cunosc activitatea, iar mai mult decât atât, nu aș vrea ca să se înceapă o vânătoare de vrăjitoare împotriva contribuabililor, pe motiv că nu se colectează destul! Ba da, se colectează, dar la nivelul impozitelor și taxelor din România. Problema deficitului bugetar, așa cum am mai spus și cu alte ocazii, nu este la colectare în principal, ci la cheltuirea banului public, aici, da, trebuie făcută o reformă, cu stabilirea clară a unor principii: oportunitatea cheltuielilor, eficiența acestor cheltuieli, prioritizarea cheltuielilor etc.
Revenind la colectare, nicăieri în lume nu se colectează 100% din impozitele și taxele datorate de către contribuabili, însă se observă că în România s-a format opinia că toate problemele financiare s-ar rezolva printr-o mai bună colectare, trecându-se prea ușor de problema risipei banului public, nu neapărat prin încălcări ale legii, ci mai ales prin risipă, cu alte cuvinte prin cheltuirea banului public fără ca să se realizeze și un beneficiu real în folosul cetățeanului. Sigur, acolo unde este cazul, trebuie intervenit, nu spun că nu există contribuabili care evită să-și plătească impozitele și taxele, dar nici să nu cădem în latura cealaltă că doar prin colectare ne rezolvăm toate problemele.
