În condițiile în care în România avem 0.9 pensionari la 1 salariat, nu are cum să crească pensia pe contributivitate la 40% din salariul mediu brut. Nu poate, cel puțin nu din bugetul de asigurări sociale, pentru că contribuția plătită la pensie de către salariați este de 25%, iar cum noi avem paritatea salariați/pensionari de 0,9 la 1, adică aproape la egalitate, nu avem cum să realizăm acest deziderat. Doar dacă se suportă din bugetul de stat diferența sau dacă ar crește numărul de contribuabili astfel încât paritatea să crească la cel puțin 2 salariați pentru 1 pensionar, ceea ce este destul de greu în acest moment. Nu ai cum să dublezi numărul de angajați într-un timp scurt, ca să nu mai vorbim că noi nu am reușit să stopăm hemoragia forței de muncă către occident. Pe de altă parte, paritatea ar trebui să fie chiar mai mare de 2 salariați la 1 pensionar, astfel s-ar putea reduce contribuția de 25% la pensie, știut fiind faptul că România are una dintre cele mai mari fiscalități pe muncă din U.E., mai ales pentru salariile mici.
Salariul mediu brut pentru anul 2023 este de 6.789 lei, iar punctul de pensie este 1.785 lei, adică 26,29%, respectiv cu 1,29% mai mult decât contribuția salariaților la pensie, ceea ce ne arată că se respectă paritatea de 0,9 pensionari la 1 salariat. Situația este, cumva, imposibilă, deoarece din cele două soluții, respectiv ori se crește contribuția la pensii, ori se crește numărul de contribuabili, niciuna nu este viabilă imediat. Până la urmă soluția este de a completa de la bugetul de stat deficitul de la bugetul de asigurări sociale, însă acest lucru ar presupune creșterea veniturilor la acesta din alte surse, respectiv din alte impozite și taxe decât cele care alimentează bugetul de asigurări sociale sau menținerea la același nivel a celor existente, dar cu o creștere sustenabilă a economiei, astfel încât sumele colectate în termeni absoluți să crească. Însă o economie nu poate crește dacă o sugrumi cu impozite și taxe care cresc de la o zi la alta, în funcție de cum realizezi bugetul pe trimestre, de exemplu, nici dacă sistemul fiscal este unul nepredictibil, cu modificări foarte dese, deoarece orice companie lucrează pe bugete anuale și multianuale, nepredictibilitate anulând tot ceea ce s-a bugetat pe ani de zile, poate.
În această săptămână se așteaptă măsurile pe care guvernul le va lua în vederea reducerii deficitului bugetar și în funcție de aceste măsuri ne vom da seama care este filozofia actualului guvern: aducerea de mai multe impozite și taxe prin dezvoltare economică și reducerea de cheltuieli bugetare sau împovărarea și mai tare a mediului de afaceri, dar și a persoanelor fizice, cu consecințe pe termen lung.
Iar pensiile necontributive consumă anual 13 miliarde lei!!! Dacă banii ăștia s-ar împărți la cei aproape cinci milioane de pensionari ar însemna patru mii de lei pentru fiecare pensionar, pe medie, deci aproape 400 lei lunar. La pensia medie de 1.780 lei asta ar însemna o creștere a pensiilor cu circa 25% fără niciun efort bugetar. Nu vreau asta Ciolacu și Ciucă dar tot se vor găsi cinci milioane de fraieri, pensionari, bugetari și „speciali” care să-i voteze tot pe ăștia. Poate de data asta, la anul PSD + PNL nu vor mai primi 55% din voturi ci doar 40% , să zicem 23+17 sau 25+15. Mai jos, din păcate, nu cred că vor coborî.
„De ce nu pot ajunge pensiile pe contributivitate la 40% din salariul mediu brut” ? Pen’ca’s ‘oti … spetiali : // Stat mafiot … na, ca stiu ce zic ! // … ori asta de pe urma … Stat esuat !!!