Schimb de bune practici româno-americane: O șansă reală pentru reintegrarea socială și economică a persoanelor private de libertate

Marți, la Palatul Parlamentului a avut loc un eveniment important organizat de Ministerul Justiției, Federația Creștină pentru Educație și Acțiuni Sociale – CEAS și Administrația Națională a Penitenciarelor. Titlul este sugestiv: “Schimb de bune practici româno-americane privind reintegrarea socială – bune practici, soluții integrate și idei inovatoare”. Sala Constantin Stere s-a dovedit neîncăpătoare. Aceasta deoarece tema integrării persoanelor private de libertate s-a adresat implicării familiilor, agenților economici, dar și reprezentanților societății civile și nu doar a autorităților statului care gestionează activitatea sistemului penitenciar. Mai mult, evenimentul s-a dorit ca o nouă dovadă a consolidării parteneriatului româno-american și s-a bucurat de prezența unor reprezentanți speciali din Statele Unite cu experiență recunoscută în domeniul execuțional-penal.

Remarcăm aici intervenția motivațională a doamnei Catherine Asevedo Fontenot, o personalitate în materie cu o experiență de peste 22 de ani în Departamentul pentru Siguranță Publică și Corecție din Louisiana, dar și de președinte al Asociației Nord-Americane a Gardienilor și Supraveghetorilor și al Asociației Corecționale din Louisiana, care a prezentat povestea de succes a lui Burt Cain, directorul Penitenciarului de Stat din Louisiana, cea mai mare închisoare de maximă securitate din America, cunoscută sub denumirea ”Angola” . Potrivit oficialului american, sub conducerea lui Burt Cain, a fost stabilit un program de seminar prin New Orleans Baptist Teological Seminary, care a avut ca rezultat o reducere cu 90% a violenței între anii 1996 și 2004. De atunci “Angola” a devenit una dintre cele mai sigure și progresiste închisori de maximă securitate din Statele Unite. Secretul? Conceptul Prison Seminaries Foundation (PSF) are în vedere reabilitarea morală prin întreruperea ciclurilor disfuncționale întinse pe generații cauzate de infracțiuni, violență și abuzul de substanțe. Efectul?

– Participanții la program reiau legătura cu membrii familiei în timp ce se află în închisoare;

– Părinții fac din nou parte din viețile copiilor lor

– Absolvenții eliberați condiționat ai Programului se reîntorc în comunitate cu abilități de leadership și pastorație.

Un model care poate fi aplicat și în România

De remarcat conlucrarea pentru implementarea acestui model, acțiune manifestată deschis de Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor, care au solicitat sprijin direct din partea organizațiilor societății civile și a structurilor angajatorilor. Lucru subliniat de Roxana Simona Momeu – Secretar de stat în Ministerul Justiției, dr. Dan Halcin, director general Administrația Națională a Penitenciarelor, și Florinel Irinel Cotosman, Președintele ANOFM. La fel, de apreciat activitatea Federației Creștine pentru Educație și Acțiuni Sociale. În alocuțiunea sa, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor a prezentat bunele practici din România în domeniu, subliniind că modelul american prezentat merită și trebuie asimilat.

Acesta a făcut referire la demersurile de extindere şi diversificare a ofertei de activităţi şi programe educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, subliniind că un loc prioritar a fost acordat componenței de stimulare motivaţională. Un important demers a fost reprezentat, în acest context, de aplicarea Sistemului de creditare a participării persoanelor private de libertate la activităţi şi programe educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, la activităţi lucrative, precum şi pentru prevenirea situaţiilor de risc. Promovarea Sistemului de creditare a avut în vedere faptul că, în recuperarea psihosocială a persoanelor care au săvârşit infracţiuni, intervenţia directă asupra factorului motivaţional constituie o premisă favorabilă schimbării comportamentale, iar motivaţia extrinsecă susţine procesul de internalizare a valorilor sociale şi morale, pe fondul respectării normelor juridice. Relevantă pentru condiţionarea comportamentelor în sens stimulativ este întărirea pozitivă, care mediază reiterarea conduitelor dezirabile social. Totodată, Sistemul de creditare facilitează implicarea responsabilă şi consecventă a persoanelor private de libertate în derularea activităţilor cu caracter recuperativ desfăşurate în mediul de detenţie şi contribuie la stimularea receptivităţii acestora – aspecte relevante pentru parcurgerea integrală a demersurilor şi atingerea obiectivelor formative prestabilite.

Încep înscrierile pentru concursul de intrare în Rezidențiat

8 octombrie 2020

Una dintre bunele practici evidenţiate la nivelul sistemului penitenciar a constat în aprobarea Strategiei Naţionale de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate, 2015 – 2019, prin Hotărârea Guvernului nr. 389/2015. Dincolo de succesul eforturilor de promovare, întreprinse de către direcţia de specialitate în ultimii ani, aprobarea acestui document strategic atrage responsabilitatea cointeresării tuturor partenerilor instituţionali pentru implementarea Planului naţional al strategiei. Primii paşi, în acest sens, vizează:

• constituirea şi funcţionarea optimă a Comisiei interministeriale pentru coordonarea şi implementarea prevederilor Strategiei;
• alcătuirea unei baze de date de acte normative comună;
• stabilirea unui sistem de diagnoză a formării profesionale a specialiştilor, urmărindu-se pregătirea profesională a acestora într-un sens integrat instituţional.

În concluzie, succesul îndeplinirii obiectivelor Strategiei este condiţionat, aşadar, de strânsa cooperare cu celelalte instituţii responsabile, Administraţia Naţională a Penitenciarelor conservându-şi rolul asumat – de iniţiator şi factor mobilizator la nivelul reţelei de parteneri.