Cristi Mois (bookingham.ro)
1 din 3 consumatori alege o băutură fără alcool ca să se integreze social, nu pentru că îi place gustul.
- 51% spun că ar bea mai des mocktailuri sau bere 0.0% dacă ar fi mai bune la gust.
- 73% dintre consumatorii de alcool comandă rar sau niciodată o băutură alcoolică la restaurant.
- Românii caută activ alternative la băuturile cu alcool: 13.380 de căutări lunare pentru “bere fără alcool”, 8.260 pentru “vin fără alcool”, dar oferta din restaurante nu ține pasul.
Un studiu realizat de Bookingham pe un eșantion de aproximativ 500 de adulți din mediul urban, combinat cu o analiză a volumelor de căutare Google din România, ne arată că piața de băuturi fără alcool crește, dar nu din motivele la care ne-am fi așteptat.
De ce aleg românii o băutură fără alcool: nu gustul, ci contextul social
31% spun că aleg o băutură fără alcool atunci când nu vor să bea, dar vor să se integreze. Astfel, motivul #1 devine nevoia de a ține ceva în mână ca să nu iasă în evidență în mod negativ.
La egalitate cu dorința de integrare, 31% aleg băuturile fără alcool în contexte familiale sau formale (cina cu socrii, masa de Crăciun, evenimentele de la job), situații în care alcoolul e pe masă, dar consumul activ ar fi nepotrivit.
Abia pe locul următor apare sănătatea (22%) și pe locul patru gustul (19%) în preferințele consumatorilor.
Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a consumului de băuturi fără alcool din România urbană este un act de camuflaj social, nu o alegere entuziastă.
Gustul băuturilor fără alcool devine bariera principală
51% dintre consumatori spun că un gust mai bun i-ar convinge să bea mai des mocktailuri sau bere fără alcool. Pe locul doi, sănătatea (30%). Pe locul trei, prețul (19%). Trendurile și presiunea socială sunt aproape irelevante (sub 3% fiecare).
Dar cifrele devin și mai interesante când segmentăm după comportament. Dintre cei care deja beau mai des băuturi fără alcool decât acum un an (16% din consumatori), gustul contează și mai mult: 63% pun gustul pe primul loc, față de 49% în rândul celor care beau la fel ca înainte. Practic, cu cât bei mai des fără alcool, cu atât devii mai pretențios la gust, ceea ce sugerează că oferta actuală nu satisface pe deplin nici măcar pe cei deja deciși să consume băuturi fără alcool.
Cei care au ținut perioade de abstinență voluntară (76% din consumatori) pun sănătatea pe locul 2 (34%). Cei care nu au ținut niciodată o pauză de la alcool pun prețul pe locul 2 (24%). Sunt două profiluri diferite de cumpărători, cu motivații diferite.
Românii cheltuiesc puțin pe alcool și chiar mai puțin la restaurant
Pentru a înțelege oportunitatea din spatele băuturilor fără alcool, e util să privim și contextul financiar.
42% dintre consumatori cheltuie sub 50 de lei pe lună pe alcool, 28% cheltuie între 51 și 100 de lei, iar 30% cheltuie peste 100 de lei. Cheltuielile se corelează direct cu venitul: dintre cei care câștigă peste 8.000 de lei, 48% cheltuie peste 100 de lei lunar pe alcool. La venituri sub 2.500 de lei, aproape jumătate (49%) rămân sub 50 de lei.
Diferența de gen e semnificativă: 65% dintre bărbați cheltuie peste 50 de lei lunar pe alcool, dintre care 14% depășesc 200 de lei. În ceea ce privește femeile, 49% cheltuie sub 50 de lei.
Dar cel mai relevant număr pentru industria HoReCa este acesta: 73% dintre consumatori comandă rar sau niciodată băuturi alcoolice la restaurant. Doar 9% comandă aproape de fiecare dată sau mereu.
Ce caută românii pe Google: cerere reală, cu branduri concrete
Analiza volumelor de căutare din România confirmă că interesul pentru băuturi fără alcool nu e doar declarativ, oamenii caută activ.
„Bere fără alcool” acumulează 13.380 de căutări lunare. „Vin fără alcool” ajunge la 8.620, iar „prosecco fără alcool” la 790.
Dar ce e mai relevant: românii nu caută generic. Caută branduri specifice. „Ursus Cooler” are 1.900 de căutări lunare, „Peroni fără alcool” are 390, „Heineken fără alcool” 170, „Bergenbier fără alcool” 210, „Birra Moretti fără alcool” 140.
Asta înseamnă intenție concretă de cumpărare, oamenii vor să știe unde găsesc un produs anume, nu doar să citească despre categoria generală. Iar restaurantele care listează pe meniu doar „bere fără alcool” fără să specifice brandul pierd tocmai această cerere.
De asemenea, căutările pentru „vin fără alcool Kaufland” (880/lună) și „vin fără alcool Lidl” (480/lună) arată că românii asociază momentan băuturile fără alcool cu retailul, nu cu restaurantele. E un teritoriu pe care HoReCa nu l-a revendicat încă.
Ce pot face restaurantele
Datele conturează o oportunitate clară, dar neexploatată. Să recapitulăm:
38% din populația urbană nu bea deloc alcool. Dintre cei care beau, 73% nu comandă alcool la restaurant, iar 16% spun că beau deja mai des băuturi fără alcool decât acum un an.
Restaurantele se confruntă deja cu o scădere a ieșirilor în oraș din cauza prețurilor, conform unui studiu anterior Bookingham. Într-un context în care fiecare client contează, a ignora segmentul fără alcool înseamnă a lăsa bani pe masă, la propriu.
Câteva implicații practice: listarea băuturilor fără alcool pe meniu cu nume de brand (nu generic „bere fără alcool”), oferirea de mocktailuri cu identitate proprie (nu doar „cocktail fără alcool”), și poziționarea lor ca opțiuni premium, nu ca înlocuitori de rang secund. Oamenii care aleg să nu bea nu vor un compromis, vor o experiență la fel de bună.
Concluzie
Piața de băuturi fără alcool din România urbană crește, dar nu pentru că oamenii s-au îndrăgostit de gustul lor, ci pentru că din ce în ce mai mulți români vor să socializeze fără alcool, fără să se simtă ciudat.
Momentan, industria răspunde la această cerere cu oferte minime și poziționare slabă. Restaurantele care înțeleg rapid că „fără alcool” nu înseamnă „fără valoare” au de câștigat un segment important de clienți.
Metodologie
Studiul a fost realizat de Bookingham în decembrie 2025, pe un eșantion de 493 de români adulți din mediul urban, printr-un sondaj online. Datele privind volumele de căutare provin dintr-o analiză Google Keyword Planner. Eșantionul reflectă diversitatea demografică a populației urbane: femei și bărbați, de toate vârstele, din mai multe regiuni ale țării, cu venituri variate.
