Taxele și impozitele continuă să ridice probleme pentru românii din țară și din diaspora. Nerespectarea regulilor fiscale poate atrage sancțiuni severe, iar mulți contribuabili nu știu care sunt obligațiile pe care le au, arată un comunicat mccannpr.ro. Andrei Popescu, Senior Tax Manager Soter & Partners, explică ce trebuie să știe contribuabilii pentru a evita amenzi și penalități, oferind răspunsuri la cele mai frecvente întrebări despre gestionarea corectă a obligațiilor fiscale atunci când investim la bursă.
1. Dividendele primite din străinătate, care sunt automat reinvestite pentru a achiziționa alte acțiuni, trebuie incluse în Declarația Unică?
Da. Din punct de vedere fiscal, chiar dacă dividendele sunt automat reinvestite și nu ajung efectiv într-un cont bancar personal, ele sunt considerate venituri încasate. Acestea sunt înregistrate în contul platformei de investiții și sunt imediat reintroduse în circuitul investițional. Prin urmare, ele reprezintă un eveniment taxabil și trebuie declarate prin Declarația Unică, conform legislației fiscale din România.
2. De ce trebuie depusă Declarația Unică pentru dividende primite din străinătate, când suntem deja impozitați la sursă în străinătate?
Românii care sunt rezidenți fiscali în România au obligația de a declara atât veniturile obținute pe teritoriul României, cât și cele din surse străine, indiferent de impozitul plătit deja în statul sursă.
Dacă există un impozit reținut la sursă în țara de origine a dividendelor, România va recunoaște impozitul plătit în străinătate și îl va deduce din impozitul datorat în România, în cazul în care între cele două state există o convenție pentru evitarea dublei impuneri. România are încheiate aproximativ 90 de astfel de convenții. Cu toate acestea, obligația de a declara veniturile de sursă străină rămâne valabilă, chiar dacă nu există diferențe de impozit de plată în România.
În plus, trebuie reținut că dividendele, inclusiv cele obținute din străinătate, sunt luate în calcul pentru a stabili dacă avem de plătit și contribuția la sănătate (CASS).
3. Care sunt plafoanele pentru care se datorează contribuția la sănătate (CASS) și care sunt veniturile pentru care se datorează CASS?
Pentru anul 2024, la un salariu de referință de 3.300 RON, plafoanele pentru care se datorează contribuția la sănătate sunt:
- 19.800 RON, echivalentul a 6 salarii minime brute, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 și 12 salarii minime;
- 39.600 RON, echivalentul a 12 salarii minime brute, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 de salarii minime brute;
- 79.200 RON, în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute.
Veniturile pentru care se datorează CASS cuprind venituri din chirii, dobânzi, dividende, câștig de capital (câștigul din vânzarea de acțiuni), criptomonede și drepturi de proprietate intelectuală.
Practic, dacă avem venituri din mai multe categorii dintre cele menționate mai sus, acestea trebuie cumulate și comparate cu plafoanele anuale pentru care se datorează CASS.
Dacă venitul nostru cumulat din aceste surse nu depășește echivalentul a 6 salarii minime brute, nu datorăm CASS.
4. Ce impact are platforma de tranzacționare asupra modului în care veniturile din vânzarea de acțiuni sunt impozitate?
În primul rând, trebuie stabilit dacă platforma pe care tranzacționăm este rezidentă sau are sediu permanent în România.
Printre platformele cu rezidența sau cel puțin sediu permanent în România regăsim Tradeville, XTB și BT Trade (Banca Transilvania). Începând cu anul fiscal 2023, aceste platforme rețin impozitul la sursă pe tranzacțiile câștigătoare.
În funcție de perioada de deținere a acțiunilor, impozitul se reține astfel:
- 1% impozit pentru acțiunile deținute cel puțin 1 an;
- 3% impozit pentru acțiunile deținute o perioadă mai scurtă de 1 an.
Impozitul astfel reținut este final, iar acest venit nu mai trebuie inclus în Declarația Unică. Acest tratament fiscal se aplică atât în cazul acțiunilor deținute la companiile din România, cât și în cazul acțiunilor sau altor instrumente financiare străine.
Printre platformele nerezidente în România, dar cunoscute investitorilor români, putem aminti eToro, Interactive Brokers, Trading 212 și Revolut.
În cazul acestor platforme, investitorul trebuie să țină o evidență proprie, deoarece câștigul realizat din vânzarea activelor financiare va trebui declarat individual de către acesta, prin depunerea Declarației unice. Impozitul datorat în aceste situații este de 10%.
5. Ce alte diferențe există între platformele rezidente în România și cele nerezidente?
În cazul platformelor rezidente în România, pierderile din tranzacții nu mai pot fi utilizate pentru compensarea câștigurilor obținute din alte tranzacții. Aceste pierderi sunt definitive.
În schimb, în cazul platformelor nerezidente, pierderile pot fi utilizate pentru a compensa câștigurile realizate în același an. Dacă la finalul anului tranzacțiile înregistrează un rezultat negativ, pierderea poate fi reportată și compensată în limita a 70% din câștigurile nete anuale obținute în următorii cinci ani fiscali consecutivi.
Pentru dividendele obținute din străinătate, reținerea impozitului se va face în continuare în țara sursă, indiferent dacă platforma de tranzacționare este rezidentă în România sau în altă jurisdicție.
6. Ce se întâmplă cu veniturile din investiții pentru care se aplică reținerea impozitului la sursă?
Veniturile din investiții pentru care se aplică reținerea impozitului la sursă includ, printre altele, dobânzile bancare, dividendele plătite de companii din România și câștigurile din tranzacționarea acțiunilor locale sau străine pe platforme rezidente în România. Pentru aceste venituri, impozitul reținut la sursă este final, astfel că ele nu mai trebuie incluse în Declarația Unică pentru stabilirea impozitului datorat.
Totuși, aceste venituri trebuie luate în considerare la determinarea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Veniturile declarate prin Declarația Unică se cumulează cu cele deja impozitate la sursă și se compară cu plafoanele anuale stabilite pentru CASS, în vederea stabilirii contribuției datorate.
7. Pentru stabilirea contribuției la sănătate (CASS), se iau în considerare veniturile brute sau nete din dobânzi și dividende?
Pentru veniturile din dobânzi, se iau în calcul sumele încasate, diminuate cu impozitul reținut la sursă. În cazul veniturilor din dividende, se consideră dividendele plătite, după deducerea impozitului reținut. Prin urmare, pentru dobânzile și dividendele obținute din România, baza de calcul pentru CASS o reprezintă veniturile nete.
Pentru veniturile din străinătate, dacă impozitul a fost reținut la sursă, se vor lua în considerare tot veniturile nete. În schimb, dacă dobânzile sau dividendele din străinătate nu au fost impozitate la sursă, acestea vor fi raportate la valoarea brută.
8. În cazul dividendelor din străinătate, dacă obțin venituri de pe mai multe platforme pentru aceeași țară sursă (luăm exemplul S.U.A.), declarăm câte o rubrică pentru fiecare platformă de unde au fost încasate dividende?
Dacă dividendele provin din companii listate în aceeași țară, chiar dacă sunt obținute prin intermediul mai multor platforme de tranzacționare, acestea se vor declara într-o singură rubrică în Declarația Unică. De exemplu, pentru dividendele obținute din S.U.A., indiferent de numărul platformelor prin care au fost încasate, se completează o singură rubrică ce cumulează toate veniturile din această țară.
Dacă însă dividendele provin din companii listate în țări diferite (de exemplu, S.U.A. și Irlanda), atunci veniturile vor fi declarate separat, printr-o rubrică distinctă pentru fiecare țară sursă.
9. Dobânzile încasate în urma deținerii titlurilor de stat trebuie luate în considerare pentru stabilirea contribuției la sănătate (CASS)?
Nu, veniturile obținute din deținerea titlurilor de stat sunt scutite atât de impozitul pe venit, cât și de contribuția la sănătate (CASS). Prin urmare, aceste sume nu vor fi incluse în calculul veniturilor totale atunci când se determină depășirea pragurilor pentru care se datorează CASS.
10. Ce trebuie făcut pentru a nu datora contribuția la sănătate (CASS) pentru 2025?
Pentru anul 2025, se mențin cele trei plafoane de contribuție la sănătate, stabilite la 6, 12 și 24 de salarii minime brute. Salariul minim brut de referință pentru 2025 este de 4.050 RON.
Astfel, investitorii care doresc să evite plata contribuției CASS trebuie să se asigure că veniturile lor totale din investiții, chirii sau alte surse nu depășesc plafonul de 6 salarii minime brute, adică 24.300 RON.
Depășirea acestui plafon, chiar și cu o sumă mică, atrage obligația de a plăti CASS în valoare de 2.430 RON.
11. Ce impact are transferul acțiunilor de la o platformă de tranzacționare la alta?
Transferul acțiunilor de la un broker la altul nu este considerat o vânzare și, prin urmare, nu generează un eveniment fiscal. Această operațiune poate fi realizată din motive de optimizare a gestiunii portofoliului, dar și pentru a beneficia de un regim fiscal mai avantajos.
Un exemplu relevant este transferul acțiunilor de la un broker nerezident la un broker rezident în România. În acest caz, acțiunile care anterior trebuiau declarate și impozitate cu 10% pot beneficia de cotele reduse de impozitare de 1% sau 3%, în funcție de perioada deținerii, iar impozitul se reține direct la sursă.
Deși câștigurile din aceste tranzacții nu mai trebuie incluse în Declarația Unică dacă impozitul este reținut la sursă, contribuabilii trebuie să fie atenți la obligațiile lor fiscale. Dacă obțin și dividende din străinătate sau dacă venitul total din investiții depășește pragurile stabilite pentru contribuția la sănătate (CASS), pot avea în continuare obligația de a depune Declarația Unică.
