World Vision România atrage atenția, în luna dedicată femeii, asupra presiunilor nocive la care sunt supuse adolescentele în mediul online
În luna martie, dedicată femeii și valorii sale în societate, World Vision România atrage atenția asupra unui fenomen care afectează tot mai multe fete și tinere: expunerea constantă la conținut toxic în social media. Într-o societate dominată de aparențe, filtre și idealuri nerealiste, adolescentele resimt din ce în ce mai mult o presiune constantă de a se conforma unor standarde impuse artificial.
Potrivit unui sondaj realizat de World Vision România în rândul adolescentelor:
- Peste 66% dintre fete se simt judecate pentru felul în care se îmbracă;
- 47% dintre adolescente se confruntă cu presiunea de a arăta perfect, din cauza că rețelelor sociale;
- Șase din zece fete au apelat, cel puțin o dată, la diete extreme sau nesănătoase pentru a pierde sau câștiga în greutate;
- 53% dintre ele au evitat participarea la activități sociale din cauza nesiguranței legate de aspectul fizic;
- 92% își doresc ca școlile să organizeze discuții despre imaginea corporală și presiunile sociale din mediul online.
Zi de zi, femeile de toate vârstele se confruntă în mediul online cu mesaje care le pot submina încrederea în sine – de la comentarii denigratoare și standarde nerealiste de frumusețe, până la opinii despre cum ar trebui să se comporte sau să trăiască. Pentru a veni în sprijinul tinerelor, World Vision România a organizat un webinar live cu tema „Conținutul toxic despre femei în social media”, în parteneriat cu Girl Up România și In a relationship.
Webinarul a fost susținut de Silvia Ciubotaru, psihoterapeută și coordonatoare a platformei In a Relationship, împreună cu Anne-Marie Ionescu, activistă pentru drepturile fetelor în cadrul Girl Up România.
Cele două invitate la webinar le-au povestit tinerelor despre care este impactul, dar și cum pot gestiona următoarele teme pe care le regăsesc pe rețelele de socializare:
- Stereotipurile dăunătoare care descriu femeile ca fiind materialiste, false sau incapabile să gestioneze bani;
- Presiunea standardelor de frumusețe – promovarea excesivă a perfecțiunii fizice
- Normalizarea abuzului – cum anumite tipuri de conținut online pot justifica vina victimelor și pot distorsiona percepția tinerilor asupra relațiilor sănătoase.
Stereotipurile și adolescenții:
Stereotipurile perpetuează o imagine denaturată a femeilor, contribuind la scăderea încrederii în sine, limitarea aspirațiilor profesionale și sociale, precum și la discriminarea lor în diverse contexte sociale sau educaționale. “Am observat tot mai mult la profesori etichetarea fetelor drept “mai sensibile” decât băieții. Chiar astăzi o profesoară a susținut că baieții sunt mai inteligenți decât fetele”, este mesajul unei persoane care a urmărit webinarul.
„Eu des mă îmbrac cu haine mai băietești sau mai largi, unii oameni mă confundă cu un băiat din spate, și mă întreabă de ce mă îmbrac așa sau dacă ascund din corp, le explic că așa îmi place mie”, ne-a transmis o tânără.
„Universul online este un spațiu vast, plin de oportunități, dar și de capcane. În această mare de conținut generat în fiecare clipă, devine tot mai dificil pentru tineri să distingă între ceea ce este sănătos și ceea ce este dăunător. Este esențial să creăm spații de dialog autentic în care să discutăm despre prejudecăți, discriminare și presiuni sociale. Numai astfel putem antrena gândirea critică și încrederea în sine a adolescenților.” – a declarat Silvia Ciubotaru, psihoterapeută
Consecințele presiunilor și criticilor legate de aspectul fizic asupra fetelor
Din cauza complexelor referitoare la corpurile lor, șase din zece adolescente au încercat diete extreme sau nesănătoase cel puțin o dată în viața lor pentru a pierde sau a crește în greutate. Pe rețelele de socializare se pune un accent puternic pe aspectul fizic, iar presiunea de a se conforma unui anumit standard este și mai intensă în rândul copiilor și adolescenților.
O altă consecință a acestui val de presiune referitor la imaginea corpurilor fetelor este izolarea. Mai bine de jumătate dintre ele au refuzat să participe la anumite activități sociale pentru că se simțeau “nesigure de aspectul lor fizic”, au declarat peste 52% dintre adolescentele care au participat la sondajul World Vision.
“Fără a avea o hartă mentală clară a reperelor și valorilor etice pentru o viață echilibrată, sănătatea psihică a tinerei generații va fi influențată profund de tendințele de dezinformare și dezbinare existente în spațiile virtuale în care aceștia își desfășoară mare parte din activitățile de socializare și timp liber.”, a explicat în cadrul webinarului Silvia Ciubotaru, psihologă & psihoterapeută, coordonatoare In a Relationship.
Webinarul a fost organizat în cadrul proiectului “Tinerele din mediul rural, agenți ai schimbării”, parte a programului „Vreau în clasa a 9-a”, susținut pentru al patrulea an consecutiv de Alka România. În 2025, 13 eleve din mediul rural din județul Iași beneficiază de un pachet complet de educație care include: dezvoltare personală, ateliere de prevenire a violenței, orientare vocațională și consiliere psihologică.
