Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații
Concordatul preventiv reprezintă o soluție legală eficientă, oferind un cadru reglementat pentru restructurarea datoriilor și evitarea procedurii de insolvență. Totuși, această procedură nu este lipsită de provocări semnificative. Procedura concordatului preventiv este reglementată de legea 85/2014 insolvență, iar parcurgerea corectă a etapelor este esențială pentru succesul restructurării
Una dintre cele mai mari piedici o reprezintă lipsa de colaborare din partea creditorilor. De cele mai multe ori, aceștia sunt reticenți când vine vorba de a accepta termenii propunerii venite din partea antreprenorului, din cauza faptului că nu își vor recupera integral creanțele. O comunicare deficitară sau lipsa de transparență din partea debitorului poate duce la respingerea planului de restructurare, astfel șansele reale de salvare a afacerii fiind afectate și determinând inevitabil deschiderea procedurii insolvenței.
O altă provocare majoră este elaborarea unui plan nerealist. Un plan de restructurare eficient presupune o evaluare obiectivă și detaliată a situației financiare, alături de măsuri bine fundamentate pentru redresarea companiei. Dacă planul este prea optimist și nu reflectă realitatea, poate duce la procedura de concordat preventiv eșuată și ulterior, la intrarea companiei în procedură de insolvență.
Depunerea cererii și deschiderea procedurii de concordat preventiv
Procedura de concordat preventiv începe cu depunerea unei cereri la Tribunalul de la sediul companiei. Această cerere pentru deschiderea procedurii de concordat trebuie să fie însoțită de raportul întocmit de un administrator concordatar desemnat de reprezentanții companiei, care analizează starea de dificultate.
Este esențial ca cererea de deschiderea procedurii de concordat să fie completă și să reflecte cu acuratețe situația companiei pentru a evita refuzul inițierii procedurii.
Derularea planului de concordat preventiv: elaborare, negociere, vot și implementare
După admiterea cererii și deschiderea procedurii concordatului preventiv de către judecătorul sindic, antreprenorul – debitor beneficiază de o perioadă de protecție împotriva executărilor silite, suspendate pentru 4 luni (cu posibilitate de prelungire până la 12 luni). În acest timp, contractele esențiale nu pot fi denunțate de cocontractanți din cauza restanțelor financiare.
În termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii concordatului preventiv, antreprenorul – exclusiv cu sprijinul unui administrator concordatar – elaborează planul de restructurare. Trebuie subliniat faptul că creditorii nu pot propune propriile planuri.
Urmează maximum 60 de zile pentru negociere și vot, perioadă în care planul poate fi modificat în funcție de rezultatele voturilor. Dacă e necesar, judecătorul sindic poate acorda o prelungire suplimentară de cel mult 30 de zile.
Votul este exprimat exclusiv de creditorii ale căror creanțe sunt afectate. Dacă planul este aprobat, se redactează un proces-verbal, iar în termen de 3 zile se solicită instanței omologarea sa, însoțită de un raport de evaluare a activelor companiei.
După omologare, antreprenorul își continuă activitatea conform planului. Administratorul va redacta rapoarte trimestriale despre progres, trimițându-le creditorilor și depunându-le în dosarul cauzei. Aceste rapoarte sunt verificate de judecătorul sindic.
Închiderea procedurii concordatului preventiv
Procedura concordatului preventiv se închide în două moduri: fie prin succesul implementării planului, caz în care datoriile sunt considerate stinse definitiv, fie prin constatarea eșecului. Dacă restructurarea eșuează, creditorii își pot relua executările, iar compania riscă să devină insolventă.
„Succesul unui plan de restructurare depinde de realismul măsurilor propuse și de implicarea activă a tuturor părților. Concordatul preventiv nu este doar o formalitate juridică, ci un proces de reconstrucție strategică” a declarat Avocatul Senior Dr. Nicoleta Mirela Năstasie din cadrul Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.
„Un plan bine fundamentat și susținut de un administrator judiciar cu experiență poate face diferența între redresare și eșec. Prin concordatul preventiv, compania rămâne funcțională, iar creditorii pot recupera creanțele într-un cadru controlat și predictibil” a declarat Avocatul Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, Dr. Radu Pavel.
Concordatul preventiv nu este doar o procedură judiciară. Este o a doua șansă pentru orice companie.
