Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din decembrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) îndeamnă Comisia Europeană să consolideze radical Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii (UCPM), solicitând o schimbare strategică, îndepărtându-se de răspunsul de urgență de ultim moment și către o prevenire cuprinzătoare a dezastrelor. Avertismentul vine în contextul în care Europa se confruntă cu extreme climatice din ce în ce mai pronunțate, amenințări cibernetice și fizice și instabilitate geopolitică.
Raportorul Marin Florian, Chestor CESE, a declarat că UE se comportă în continuare ca și cum fiecare criză ar fi o anomalie neașteptată. „Tratăm dezastrele ca pe niște șocuri bruște”, a spus Marin. „Dar știința este clară: majoritatea sunt previzibile, se intensifică și sunt interconectate. Prevenirea nu mai este opțională, ci este cea mai rentabilă, umană și strategică apărare a Europei.”
Un sistem pus la încercare de crize
UCPM a suferit mai multe reforme, inclusiv o actualizare majoră în 2021 și crearea rezervei rescEU după incendiile devastatoare din Portugalia și din Grecia. Aceste reforme au extins flotele comune de stingere a incendiilor, capacitatea de evacuare medicală și stocurile de urgență.
Însă CESE susține că arhitectura legislativă a UE, deși îmbunătățită, rămâne orientată spre răspunsul odată ce dezastrul a avut loc deja, mai degrabă decât spre reducerea riscurilor în primul rând.
Marin Florian a subliniat suprapunerea dintre protecția civilă, Strategia UE de adaptare la schimbările climatice și Strategia Uniunii Securității, argumentând că lacunele dintre aceste cadre împiedică coordonarea în timp real. „Europa are instrumente puternice”, a spus el, „dar acestea sunt fragmentate. Avem nevoie de coerență, nu de un mozaic.”
Potrivit acestuia, reducerea birocrației, modernizarea sistemelor au redus sarcinile administrative și duplicările, sunt necesare sisteme de date moderne și interoperabile și de avertizare timpurie, sporirea personalului calificat și îmbunătățirea condițiilor de muncă, norme de achiziții simplificate pentru acces rapid la provizii critice și o finanțare stabilă atât pentru serviciile profesionale, cât și pentru voluntari.
De asemenea, se insistă ca următorul ciclu de planuri naționale și regionale de parteneriat (2028-2034) să integreze reducerea riscurilor de dezastre ca pilon central, mai degrabă decât o idee ulterioară.
Pentru CESE, gestionarea dezastrelor trebuie să reflecte geografia interconectată a Europei. Regiunile ultraperiferice, zonele de frontieră din apropierea zonelor de conflict și zonele rurale cu infrastructură limitată necesită toate sprijin specific.
Inundațiile recente din Europa Centrală au demonstrat cum alertele timpurii, echipamentele interoperabile și echipele de salvare transfrontaliere – coordonate în cadrul UCPM – au contribuit la reducerea pagubelor și la salvarea de vieți omenești. Aceste succese, susține Florian Marin, arată potențialul unui sistem mai unificat.
„Dezastrele nu așteaptă hârțogăraie. Dacă Europa vrea să-și protejeze cetățenii, trebuie să investească în prevenire, coordonare și solidaritate. O Uniune pregătită este o Uniune mai puternică – iar Europa nu își poate permite nimic mai puțin” – a continuat acesta.
