Turismul excesiv devine o provocare pentru Uniunea Europeană și nu numai. Potrivit Organizației Mondiale a Turismului, se estimează că, până în anul 2030, fluxul de turiști internaționali va depăși două miliarde. De aici probleme. Numeroase destinații din întreaga Europă se confruntă deja cu presiuni tot mai mari legate de intensitatea turismului în zona lor, de disponibilitatea locuințelor și de problemele pe care le implică comunitățile locale care locuiesc alături de turiști. Acest lucru are consecințe și asupra capacității lucrătorilor de a trăi în zonele respective, având urmări directe asupra deficitului de personal și asupra echilibrului social din zonele afectate. Autoritățile locale au început să aplice soluții punctuale precum introducerea de noi taxe turistice, creșterea amenzilor pentru abaterile ce țin de tulburarea ordinii publice, limitarea accesului pentru diverse instituții culturale, precum și restricționarea accesului marilor nave de croazieră. Este și motivul pentru care președinția Ciprului a Consiliului Europei a solicitat Comitetului Economic și Social European un aviz exploratoriu pe această temă de mare interes economic.
Analizele actuale indică faptul că închirierile turistice în zonele cu cerere ridicată sau în zonele puternic turistice pot submina coeziunea socială, forțând populația activă profesional să părăsească centrele orașelor, ceea ce duce la un deficit de lucrători esențiali în servicii publice. În mod similar, este afectată competitivitatea, deoarece lucrătorii nu pot trăi aproape de locul de muncă și trebuie să facă naveta, de asemenea cu efecte asupra mobilității și a durabilității mediului.
Marinel Dănuț Mureșan, Raportor CESE: Avem nevoie de un turism care respectă comunitățile și creează valoare autentică europeană

Marinel Dănuț Mureșan
Recent, Inițiativa președinției cipriote a Consiliului Europei cu privire la turismul excesiv, închirierile pe termen scurt și excluderea populației locale a primit avizul exploratoriu din partea Comitetului Economic și Social European (CESE). În acest caz, Raportor a fost Marinel Dănuț Mureșan, membru CESE din Grupul Angajatorilor reprezentant IMM-România. În cadrul dezbaterilor, oficialul a precizat: „Acest aviz este inedit pentru că privește turismul nu doar ca motor economic, ci ca echilibru delicat între dezvoltare, locuire, muncă și viața comunităților locale. Nu măsoară succesul în numărul de vizitatori, ci în capacitatea de a păstra vii orașele, satele și oamenii care le dau identitate.
Analizăm cauzele reale ale turismului excesiv, închirierile pe termen scurt, excluderea localnicilor de pe piața locuințelor, pierderea identității comunităților și propunem soluții la esență, printre care:
1. Observatoare publice de date, cu parteneri sociali și societate civilă pentru monitorizarea fluxurilor turistice, prețurilor locuințelor, chiriilor, la nivel național, regional și local.
2. Instrumente digitale europene standardizate pentru identificarea precisă a zonelor cu turism excesiv și susținerea guvernanței sociale.
3. Modelul economiei de citadelă – tot ce e necesar pentru o zonă se produce local, regional sau european, implicând IMM-urile în lanțul valoric economic.
4. Modelul de dispersie turistică: zonele cu turism intensiv să transfere fluxuri către zone adiacente investite turistic sau regiuni insuficient dezvoltate din alte state membre.
5. Turism extrasezonier, cultural, rural și local pentru reducerea presiunii urbane și distribuirea echitabilă a beneficiilor.
Avizul pune în evidență nevoia de locuințe accesibile atât pentru lucrători, cât mai ales pentru tineri și studenți – motorul de mâine al acestor locații – pentru a preveni depopularea zonelor turistice respective.
Dar ineditul profund este legătura dintre turism și spiritul locului. Acesta nu e abstract, este spiritul comunităților locale, al tradițiilor, al culturii trecute prin istorie, patrimoniul viu care face Europa unică. Este o comoară inestimabilă a întregii Europe care trebuie protejată și lăsată în siguranță generațiilor viitoare.
Avizul propune sprijinirea profesiilor tradiționale și meșteșugurilor locale tocmai pentru că ele păstrează identitatea fiecărei zone. Realizabil unitar la nivel european prin crearea unui centru european pentru meșteșuguri și profesii tradiționale, care să susțină economiile locale, să formeze tineri și să transmită aceste competențe generațiilor viitoare.
Acest aviz nu cere doar măsuri tehnice, ci o viziune europeană: să protejăm, să creștem și să perpetuăm spiritul locului printr-un turism care respectă comunitățile, creează valoare autentică europeană și lasă o moștenire generațiilor viitoare.”
CESE solicită sprijin din partea UE, pentru întregul sector turistic, în special pentru IMM-uri
Potrivit avizului, “Pentru susținerea comunităților locale sunt necesare măsuri concrete: reglementări privind capacitatea de încărcare turistică, programe de investiții în reziliența comunitară și parteneriate public-private pentru un turism sustenabil. În anumite zone cu turism excesiv, închirierile pe termen scurt au condus la creșteri ale chiriei pe termen lung pe care localnicii și lucrătorii angajați în turism și în activități conexe trebuie să o plătească. Cu toate acestea, trebuie recunoscut faptul că acestea au generat, în același timp, venituri semnificative pentru deținătorii de proprietăți pentru închirieri turistice și noi oportunități de cazare. Un alt efect este că localnicii sunt împiedicați să investească din cauza diferenței dintre puterea de cumpărare a investitorilor și cea a populației locale. Turismul intensiv aduce, de asemenea, probleme în ceea ce privește capacitatea de absorbție a zonelor beneficiare, care au efecte directe asupra populației din zonele respective. Închirierile pe termen scurt prin platformele digitale au creat oportunități de venituri, împreună cu cerința de supraveghere fiscală suplimentară, generând, în același timp, oportunități de investiții și sporind valoarea activelor. Aceste închirieri au făcut ca turiștii să devină parte din viața de zi cu zi a localnicilor, creând presiuni uneori asupra localnicilor, dar și pentru unii turiști. În consecință, au devenit necesare măsuri urgente și de reglementare prin legislație locală și fiscală. Acest lucru este reglementat la nivelul UE prin Regulamentul (UE) 2024/1028. CESE constată că, deși Regulamentul privind închirierile pe termen scurt prin intermediul platformelor online a fost adoptat, multe dintre problemele pe care acest fenomen de închirieri îl creează pentru populația locală nu au fost încă soluționate. Prin urmare, propune Comisiei evaluarea efectelor punerii în aplicare a acestui regulament, a măsurilor adoptate de diferite orașe din UE și formularea unor recomandări pe această bază. CESE solicită sprijin din partea UE, pentru întregul sector turistic, în special pentru IMM-uri, pentru a stimula tranziția digitală și verde, pentru a răspunde provocărilor logistice globale, rezilienței, adaptabilității și durabilității acestui sector important.
CESE propune Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene să inițieze discuții în vederea identificării, pe termen lung, pentru turismul intensiv în mod particular și întregul domeniu turistic, a unor soluții care să poată fi reproduse în întreaga UE prin punerea în aplicare a unor strategii de dezvoltare cum ar fi:
a) extinderea teritorială a zonelor turistice;
b) o abordare coordonată de extindere a sezonalității;
c) o abordare a închirierilor pe termen scurt cu date obiective și comparabile pentru fiecare destinație, principii comune de concurență echilibrată și de cadru juridic, flexibilitate teritorială într-un cadru de bază clar;
d) punerea în aplicare a modelului „economiei de citadelă”, acolo unde este aplicabil;
e) dezvoltarea activităților tradiționale și renașterea meșteșugurilor vechi (țesături, unelte de uz casnic, vase tradiționale din materiale naturale etc.), a culturii, a artelor tradiționale (obiecte culturale tradiționale, icoane, obiecte de cult, măști, muzică, dans etc.) și a unor tradiții culinare pentru a implica cât mai multe întreprinderi locale (în special IMM-uri) în sprijinirea dezvoltării turismului.
CESE recomandă implicarea directă a localnicilor, în special a tinerilor, în dezvoltarea întreprinderilor și meșteșugurilor locale, în economia de citadelă și în relansarea meșteșugurilor și tradițiilor locale.
În acest context ar trebui să se acorde o atenție deosebită educației, formării și dezvoltării competențelor, permițând tinerilor să dobândească competențele necesare pentru a avea acces la locuri de muncă “.