Instalările de centrale fotovoltaice au crescut accelerat în 2025, și s-a depășit pragul de 7.000 MW instalați, capacitate cumulată a parcurilor și a prosumatorilor. Iar în acest an s-ar mai putea adăuga încă 2.500 MW, potrivit vocilor din industrie.
România a bifat ut un nou an record pentru instalările solare în 2025, ducând capacitatea cumulată peste pragul de 7 GW, iar capacitatea parcurilor fotovoltaice aproape că s-a dublat scrie publicația specializată pv magazine, care a discutat cu oameni din industria solară din România.
România a adăugat 2,2 GW de capacitate solară în 2025, potrivit datelor Asociației Industriei Fotovoltaice din România (RPIA). Rezultatul marchează al treilea an consecutiv de creștere al sectorului solar din România, peste cei 1,7 GW instalați anul trecut, și duce capacitatea totală instalată dincolo de 7 GW, potrivit sursei citate. RPIA afirmă că segmentele rezidențial și comercial & industrial (C&I) se situează fiecare în jurul a 1,8 GW în ceea ce privește capacitatea cumulată, în timp ce segmentul de mari dimensiuni (utility-scale) reprezintă aproximativ 3,5 GW.
În ceea ce privește instalările de anul trecut,1 GW a provenit de la prosumatori și 1,2 GW din proiecte utility-scale. Irene Mihai, director de politici al RPIA (foto), a declarat pentru pv magazine că principalul motor al instalărilor rezidențiale și C&I în 2025 a fost reprezentat de subvențiile disponibile pentru acoperirea costurilor inițiale de instalare, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul pentru Modernizare.
„Este important de menționat că segmentul de generare distribuită a fost modelat de criza energetică din 2022, care a consolidat rolul solarului ca soluție eficientă din punct de vedere al costurilor, competitivă și sustenabilă împotriva volatilității prețurilor”, a spus Mihai. „Privind spre 2026, ne așteptăm ca piața să continue să fie determinată de aceiași factori.”
Piața românească de proiecte utility-scale a înregistrat o creștere semnificativă anul trecut, cei 1,2 GW instalați aproape dublând cei 613 MW adăugați în 2024.
Mihai a precizat că piața a beneficiat de finalizarea proiectelor demarate în 2023 și 2024, impulsionate de cadrul simplificat al României pentru dezvoltarea energiilor regenerabile. Segmentul utility-scale a fost susținut și de licitațiile pentru contracte pentru diferență din 2025, prima dintre acestea atribuind 1.488 MW de capacitate solară în cadrul a 26 de proiecte.
Cea mai mare producție de energie solară din istoria României s-a consemnat în data de 16 iunie 2025, la ora 12.33, când producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile, măsurată de Transelectrica, se ridica la 1.866 MW.
2.500 MW de noi fotovoltaice în acest an
Pe baza perspectivelor actuale ale pieței și a proiectelor aflate în dezvoltare, Mihai consideră că România este pe drumul cel bun pentru a depăși ținta de 10 GW de capacitate solară până în 2030, stabilită în Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice.
„Având în vedere progresul actual de pe șantiere, anticipez că 2026 va fi un an și mai promițător pentru segmentul solar”, a estimat ea. „Ne așteptăm să adăugăm 2,5 GW până la finalul lui 2026, împărțiți între prosumatori și segmentul utility.”
În condițiile în care contextul actual al pieței este favorabil proiectelor din energie regenerabilă, Mihai a spus că accentul viitor ar trebui pus pe asigurarea eficienței cadrului existent.
România a anunțat în 2025 trecerea la un sistem „primul venit, primul servit” pentru alocarea capacităților prin licitații, prima rundă fiind planificată pentru a doua jumătate a acestui an. Mihai a subliniat că există încă întrebări legate de fezabilitatea calendarului propus și de metodologia asociată, care trebuie clarificate și simplificate.
De asemenea, ea a sugerat că este necesară o aliniere între legislația primară și cea secundară privind procedurile de obținere a licențelor de operare care permit producătorilor să vândă energie electrică. „În forma actuală, există o perioadă de decalaj între certificarea activelor și momentul în care acestea pot livra energie în rețea, interval în care capacitatea pusă în funcțiune este deconectată și nu poate genera și monetiza producția”, a explicat ea. „Este nevoie de o aliniere procedurală pentru a asigura acces imediat la piață odată ce cerințele tehnice sunt îndeplinite.”
România a devenit observator al Association of Issuing Bodies (AIB) în 2025 și are ca termen asumat obținerea statutului de membru cu drepturi depline până în ianuarie 2027, în contextul demersurilor de a face certificatele de garanție de origine tranzacționabile în afara țării. Aderarea la AIB este de așteptat să stimuleze piața contractelor de achiziție de energie (PPA) din România, unde până în prezent au fost semnate 29 de PPA-uri, dintre care 15 solare, 12 eoliene și două hibride solar-eolian.
„În pofida efervescenței pieței și a interesului regional, baza de offtakeri rămâne limitată din cauză că garanțiile de origine nu se pot tranzacționa”, a explicat Mihai, adăugând că este necesară parcurgerea mai multor pași pentru a asigura compatibilitatea garanțiilor de origine ale României cu Sistemul European de Certificate Energetice.
