Mai mult de o treime dintre români cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, dar o bună parte consideră că aceasta duce la creșterea nivelului de trai

Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a, realizat în perioada 12-15 ianuarie, deși aproape 39% dintre români cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, în mod paradoxal, aproape 38% dintre aceștia cred că limitarea suveranității naționale din cauza apartenenței la Uniunea Europeană ajută la creșterea nivelului de trai. Dacă ne raportăm la totalul populației, aproximativ 22% dintre români cred că limitarea suveranității din cauza apartenenței la Uniunea Europeană afectează creșterea nivelului de trai, în timp ce aproximativ 15% dintre români cred că limitarea suveranității prin apartenența la Uniunea Europeană ajută la creșterea nivelului de trai.

Apartenența la UE și suveranitatea națională
38.9% dintre respondenți sunt de părere că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională (față de 38.1% în septembrie 2025), în timp ce 45.9% nu consideră că limitează suveranitatea prea mult acest lucru (față de 52.4% în septembrie 2025). 15.3% nu știu sau nu răspund (față de 9.5% în septembrie 2025).

Cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională în proporții mai mari decât media mai ales: votanții PSD și AUR, bărbații, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din urbanul mic.
Nu consideră că acest lucru limitează suveranitatea în proporții mai mari decât media în special: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații la stat.

Nivelul de trai al românilor
37.7% dintre cei care consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, sunt de părere că acest lucru ajută la creșterea nivelului de trai al românilor. Raportat la totalul populației, aceștia reprezintă aproximativ 15% dintre români. 57% nu sunt de părere că acest factor ajută la creșterea nivelului de trai. Raportat la totalul populației, aceștia reprezintă aproximativ 22% dintre români. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.3%.

Protejarea intereselor economice în UE
69.1% dintre cei chestionați consideră că, pentru a-și proteja interesele economice, România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene (față de 80.7% în aprilie 2025). 11.2% sunt de părere că ar trebui ca România să iasă din Uniunea Europeană (față de 4.8% în aprilie 2025), iar 11.8% să nu facă nimic, pentru că interesele economice și naționale sunt protejate (față de 10% în aprilie 2025). 7.9% nu știu sau nu răspund (față de 4.5% în aprilie 2025).

Sunt de părere că România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene în proporții mai mari decât media mai ales: votanții PNL și USR, femeile, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, angajații la stat.
Consideră că țara ar trebui să iasă din Uniunea Europeană în proporții mai mari decât media în special: bărbații și cei cu educație primară.
Votanții PNL și USR, persoanele între 30 și 44 de ani și locuitorii din urbanul mic, cred într-o proporție mai mare ca restul populației că țara nu ar trebui să facă nimic, interesele economice și naționale ale țării fiind protejate.

Calitatea vieții
22.4% dintre români cred că viața lor ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa, în timp ce 54.9% consideră că viața le-ar fi mai grea. 2.3% consideră că viața ar fi la fel de bună, iar 2% la fel de grea. Ponderea non-răspunsurilor este de 18.4%.

Votanții niciunui partid relevant din România nu cred în majoritate că viața ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa.

Remus Ștefureac – director INSCOP Research: ”Datele privind raportul dintre apartenența la Uniunea Europeană și tema suveranității naționale reflectă un paradox structural: o parte semnificativă a populației acceptă ideea pierderii de suveranitate, dar sprijinul pentru apartenența europeană este mai degrabă instrumental și condiționat, nu profund internalizat ca proiect identitar. Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea. Acest tip de pro-europenism este defensiv și pragmatic, bazat pe frică de pierdere (securitate, stabilitate, acces), nu pe aspirație sau loialitate simbolică profundă. Consecința este o vulnerabilitate structurală: în lipsa unor beneficii clar resimțite în viața de zi cu zi, acest sprijin poate fi rapid erodat de un discurs populist agresiv, dublat de un eventual mimetism al partidelor pe această linie demagogică.

În același timp, preferința masivă pentru renegociere în interiorul UE, și nu pentru ieșire, arată existența unui naționalism de negociere, nu a unuia de ruptură: cetățenii vor mai mult control, dar fără costurile sistemice ale izolării. Această atitudine indică o maturizare pragmatică a euroscepticismului, care se exprimă ca presiune politică internă pentru recalibrarea posturii țării, nu ca opțiune radicală de tip Ro-exit. De asemenea, percepția că desființarea UE ar înrăutăți viața personală pentru majoritatea populației relevă faptul că UE este asociată cu securitate și predictibilitate.

În ansamblu, datele indică o tensiune latentă între suveranismul simbolic și dependența funcțională, care poate fi exploatată politic: actorii care reușesc să combine discursul de fermitate națională cu menținerea puternică a ancorării europene ar putea avea un avantaj strategic major în competiția electorală. Avem o populație pro-europeană motivată „prin calcul”, nu „prin convingere”, ceea ce schimbă profund modul în care trebuie construit discursul politic pro-UE în următorul deceniu. Acest lucru este esențial pentru a se evita contaminarea populației de abordările radicale în condițiile în care, deja 1 din 5 români sunt totuși eurosceptici, convinși că viața lor ar fi mai bună în afara UE.

Pe de altă parte, este semnificativ faptul că deocamdată nu există în niciun bazin electoral al celor 4 partide mari, o majoritate care să considere că viața ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa. Chiar și în cazul votanților AUR, ponderea celor care cred că viața ar fi mai grea dacă UE s-ar desființa este ceva mai mare decât ponderea celor care cred că viața ar fi mai bună, chiar dacă ambele tabere sunt mult mai echilibrate comparativ cu votanții celorlalte partide, mai puternic atașați de avantajele apartenenței la Uniunea Europeană”.