Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) anunță accesul public la Raportul interactiv al aplicației CVP – Calitatea Vieții Profesionale. Raportul oferă, pentru prima dată, acces public la o ierarhizare a spitalelor publice din România din perspectiva celor care lucrează în ele: angajații.
Clasamentul este construit exclusiv pe baza auto-evaluărilor voluntare, anonime şi confidențiale ale personalului din sănătate, agregate la nivel de unitate sanitară, şi este prezentat pe 19 dimensiuni ale calității vieții profesionale (scoruri 0–100). Rezultatele publice în acest moment se bazează pe aproape 2.000 de auto-evaluări realizate de medici, asistente, personal auxiliar şi TESA din peste 300 de unități sanitare, acoperind toate județele.
În timp ce ANMCS evaluează calitatea organizațională şi clinică din perspectiva standardelor instituționale, CVP aduce o evaluare complementară: calitatea locului de muncă din perspectiva angajaților – un indicator esențial pentru retenția personalului şi pentru siguranța pacientului.
Din perspectiva angajaților am putea considera că construim o listă a spitalelor în care s-ar putea să nu-și dorească să lucreze. Acum, fiecare angajat are acces la informația privitoare la locul exact unde se află spitalul său într-o ierarhie a calității vieții profesionale. Nu mai suntem în etapa presupunerilor, ci avem date care arată clar unde managementul eșuează în a-şi proteja resursa umană.
CIFRE-CHEIE DIN CERCETARE
| Scor total CVP național | 48,5 / 100 (zona problematică) – personalul dă sistemului nota 4,85 din 10 |
| Supraîncărcare cu muncă (D2) | 82% din spitale în zona critică (D2 = 29,9 / 100) |
| Intenție de plecare (D17) | O treime din angajați iau în considerare activ plecarea din sistem |
| Vulnerabilitate medico-legală | 71% din spitale în zona critică – personalul nu se simte protejat |
| Satisfacție profesională | 67,3 – singura dimensiune acceptabilă. Angajații încă iubesc meseria, dar sistemul testează această vocație la limită |
| Spitalele de referință (SCJU) | Cele mai proaste scoruri CVP (43,3) – cu cât un spital e mai complex, cu atât personalul percepe mai negativ condițiile |
| Completări în primele 48h | Peste 720 respondenți din 205 unități sanitare în primele 48 ore de la lansarea din 27.02.2026 |
Ce aduce nou raportul interactiv
1. Primul clasament public al spitalelor din perspectiva angajaților. Fiecare spital poate fi acum comparat cu altele pe 19 dimensiuni. Un angajat care caută loc de muncă poate verifica scorul spitalului înainte de a aplica. Un manager poate vedea unde se situează față de media națională.
2. Filtrare pe județ, unitate și categorie profesională. Orice angajat poate selecta județul, spitalul și categoria sa profesională pentru a obține un diagnostic personalizat.
3. Date actualizate continuu. Spre deosebire de studiile punctuale, platforma CVP colectează date în timp real. Cu fiecare completare, imaginea devine mai precisă. Chestionarul rămâne deschis la cvps.ro.
4. Acces liber, anonim și gratuit. Nu este nevoie de cont, de aprobări sau de permisiunea conducerii. Orice angajat din sănătate poate completa chestionarul și contribui la imaginea spitalului său.
De ce contează – contextul actual
În contextul unui deficit de peste 51.000 de angajați și al reducerii unei serii de drepturi salariale sporurilor r, aceste date pun cifre concrete pe ceea ce angajații din sănătate simt de ani de zile.
Aproape 3 din 4 angajați evaluează condițiile de muncă drept problematice sau critice. O treime iau în considerare activ plecarea din sistem. Aceste cifre nu mai pot fi ignorate.
Nu mai este vorba de impresii sau reclamații. Acum avem un instrument științific, cu 19 dimensiuni măsurabile, care arată exact unde doare. Şi doare peste tot – dar nu în mod egal. Unele spitale sunt în prag de colaps, altele demonstrează că se poate şi altfel.
Relevanță pentru angajații din sănătate
- Oferă un reper comparativ: fiecare angajat poate vedea cum se poziționează spitalul său pe fiecare dimensiune – de la supraîncărcare şi resurse până la leadership, respect, siguranță şi sprijin instituțional.
- Transformă experiența trăită la locul de muncă în date: o bază solidă pentru dialog social, negocieri, planuri de retenție şi intervenții manageriale țintite.
- Funcționează ca instrument de auto-evaluare: fiecare angajat îşi poate compara propriul profil cu mediile agregate şi identifică zone de risc (burnout, intenție de plecare, vulnerabilitate medico-legală).
- Un angajat care caută loc de muncă poate verifica scorul spitalului înainte de a aplica. Un manager poate vedea unde se situează față de media națională.
Relevanță pentru pacienți şi publicul larg
Calitatea vieții profesionale nu este doar o problemă internă. Cercetarea demonstrează o legătură directă între condițiile în care lucrează echipele medicale şi calitatea îngrijirilor. Corelația statistică dintre încărcarea cu muncă (D2) şi calitatea percepută a îngrijirilor (D16) este r = 0,534 – cea mai puternică asociere din studiu.
Tradus simplu: un spital cu personal epuizat este un spital în care riscul de erori crește. Clasamentul publicat nu este doar o informație pentru angajați, ci este o informație pentru fiecare pacient şi pentru fiecare cetățean care vrea să înțeleagă de ce sistemul sanitar românesc funcționează așa cum funcționează.
LANȘAREA CONCLUZIILOR STUDIULUI
Concluziile finale ale studiului CVP, împreună cu date suplimentare privind evaluarea unităților sanitare de către angajați, vor fi prezentate public în cadrul unei conferințe dedicate relațiilor de muncă. Evenimentul va reuni reprezentanți ai personalului din sănătate, manageri de unități sanitare, autorități şi parteneri de dialog social.
Detalii şi înregistrare: https://conferinta-ccm.solidaritatea-sanitara.ro/
Instrumentul CVP (Calitatea Vieții Profesionale în Sănătate) a fost dezvoltat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS), sub egida Federației „Solidaritatea Sanitară” din România.
Instrumentul măsoară 19 dimensiuni ale calității vieții profesionale: satisfacție şi sens, încărcare cu muncă, program şi gărzi, condiții şi resurse, sănătate ocupațională, autonomie, leadership, climat de echipă, respect, dezvoltare, recunoaștere, echilibru viață-muncă, integritate, participare, vulnerabilitate medico-legală, calitate percepută a îngrijirilor, intenție de plecare, satisfacție salarială şi securitate a locului de muncă.
