Comunicat Tavex
În contextul escaladării conflictelor din Orientul Mijlociu, prețul aurului a înregistrat o scădere, în ciuda rolului său tradițional de activ de refugiu și de rezervă strategică pentru băncile centrale. De la începutul conflictului, aurul s-a depreciat cu aproximativ 25%, generând întrebări în rândul investitorilor la nivel global.
Potrivit lui Victor Dima, Manager de Trezorerie în cadrul Tavex România, această scădere nu este determinată atât de conflictul în sine, cât de impactul acestuia asupra resurselor globale esențiale și de nevoia crescută de lichiditate.
„Orientul Mijlociu joacă un rol critic în comerțul global”, explică Dima. „Prin Strâmtoarea Ormuz se tranzitează zilnic aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol, 25% din livrările globale de gaze naturale lichefiate (GNL) și 10% din fluxurile globale de îngrășăminte. În unele categorii, concentrarea este și mai ridicată – de exemplu, 30% din îngrășămintele pe bază de azot și 20% din amoniac.”
Statele din regiune depind în mare măsură de aceste resurse pentru stabilitatea lor economică:
- Qatar: petrol și GNL (55% din PIB), îngrășăminte (10%), dependență totală 65%
- Arabia Saudită: petrol (45% din PIB), îngrășăminte (10%), total 55%
- Emiratele Arabe Unite: petrol și gaze (35%), îngrășăminte/chimicale (5%), turism (10%), comerț și logistică (20%)
În momentul în care veniturile din aceste sectoare scad semnificativ, guvernele sunt nevoite să continue cheltuielile pentru a menține funcționarea economiilor. În astfel de situații, acestea apelează la cele mai lichide active – aurul de investiții.
„Dacă o economie pierde 50–70% din venituri, dar trebuie să continue să funcționeze, începe să își folosească rezervele. Iar cel mai lichid și căutat activ în astfel de momente este aurul. Acesta este exact motivul pentru care băncile centrale îl dețin, pentru perioade de criză”, a adăugat Victor Dima.
Acesta mai spune că același principiu se aplică și la nivel individual: atunci când veniturile sunt afectate, oamenii apelează la economiile lor.
În mod interesant, România urmează un trend diferit. Cererea pentru aur de investiții rămâne ridicată, clienții nefiind orientați spre vânzare, ci dimpotrivă, își cresc expunerea și profită de nivelurile mai scăzute ale prețului.
„Aurul de investiții reprezintă o formă de asigurare împotriva șocurilor geopolitice și macroeconomice. Scăderea actuală este temporară, iar potențialul pe termen lung rămâne intact. Estimarea mea este că aurul va depăși pragul de 10.000 de dolari pe uncie”, a concluzionat Victor Dima.
