Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: De ce scade prețul aurului și ce înseamnă acest lucru pentru investitori
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Economie

De ce scade prețul aurului și ce înseamnă acest lucru pentru investitori

Curierul Național
Autor
Curierul Național
Publicat 25 martie 2026
Distribuie

Comunicat Tavex

În contextul escaladării conflictelor din Orientul Mijlociu, prețul aurului a înregistrat o scădere, în ciuda rolului său tradițional de activ de refugiu și de rezervă strategică pentru băncile centrale. De la începutul conflictului, aurul s-a depreciat cu aproximativ 25%, generând întrebări în rândul investitorilor la nivel global.

Potrivit lui Victor Dima, Manager de Trezorerie în cadrul Tavex România, această scădere nu este determinată atât de conflictul în sine, cât de impactul acestuia asupra resurselor globale esențiale și de nevoia crescută de lichiditate.

„Orientul Mijlociu joacă un rol critic în comerțul global”, explică Dima. „Prin Strâmtoarea Ormuz se tranzitează zilnic aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol, 25% din livrările globale de gaze naturale lichefiate (GNL) și 10% din fluxurile globale de îngrășăminte. În unele categorii, concentrarea este și mai ridicată – de exemplu, 30% din îngrășămintele pe bază de azot și 20% din amoniac.”

Statele din regiune depind în mare măsură de aceste resurse pentru stabilitatea lor economică:

  • Qatar: petrol și GNL (55% din PIB), îngrășăminte (10%), dependență totală 65%
  • Arabia Saudită: petrol (45% din PIB), îngrășăminte (10%), total 55%
  • Emiratele Arabe Unite: petrol și gaze (35%), îngrășăminte/chimicale (5%), turism (10%), comerț și logistică (20%)

În momentul în care veniturile din aceste sectoare scad semnificativ, guvernele sunt nevoite să continue cheltuielile pentru a menține funcționarea economiilor. În astfel de situații, acestea apelează la cele mai lichide active – aurul de investiții.

„Dacă o economie pierde 50–70% din venituri, dar trebuie să continue să funcționeze, începe să își folosească rezervele. Iar cel mai lichid și căutat activ în astfel de momente este aurul. Acesta este exact motivul pentru care băncile centrale îl dețin, pentru perioade de criză”, a adăugat Victor Dima.

Telekom Romania anunță disponibilitatea iPhone Xs și Xs Max
21 septembrie 2018

Acesta mai spune că același principiu se aplică și la nivel individual: atunci când veniturile sunt afectate, oamenii apelează la economiile lor.

În mod interesant, România urmează un trend diferit. Cererea pentru aur de investiții rămâne ridicată, clienții nefiind orientați spre vânzare, ci dimpotrivă, își cresc expunerea și profită de nivelurile mai scăzute ale prețului.

„Aurul de investiții reprezintă o formă de asigurare împotriva șocurilor geopolitice și macroeconomice. Scăderea actuală este temporară, iar potențialul pe termen lung rămâne intact. Estimarea mea este că aurul va depăși pragul de 10.000 de dolari pe uncie”, a concluzionat Victor Dima.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior Bolojan: România ar putea participa la misiuni de deminare în Strâmtoarea Ormuz, după ce se ajunge la un armistițiu
Articolul următor Cum negociau românii cu băncile acum 10 ani și ce solicită azi?
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Sebastian Cosor și Ștefan Popescu primesc Premiul Special la Gopo 2026 pentru efectele vizuale din filmul Cravata galbenă
Cultură și Educație
„Carmen”, „Coppélia” și „Tosca”, la final de aprilie pe scena Operei Naționale București
Cultură și Educație
Românii se orientează către escapade europene pentru începutul verii
Turism

RSS Știri Financiare

  • Economia dietelor specifice: Cum s-a transformat nișa produselor „fără” într-o piață globală de miliarde
  • Managementul activelor imobiliare: Cum protejezi valoarea unei proprietăți prin controlul microclimatului
  • Valoarea medie a pensiei se apropie de 2.800 lei, în România
  • Sistemul de preluare a ambalajelor reciclabile cu sacul, IZI, bifează returnarea cu numărul 1 milion
HR

Expertize pentru încadrarea în condiții speciale a locurilor de muncă de la CEO

3 minute
IT

Hackerii exploatează routerele Milesight pentru a trimite SMS-uri de tip phishing către utilizatori europeni 

1 minute
Economie

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul se menține pe creștere

4 minute
Andrei Bojita
Companii

Romanian Business Consult finalizează achiziția companiei Ropeco București

9 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?