Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Capitalul privat românesc, următoarea pârghie de competitivitate a economiei
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Actualitate

Capitalul privat românesc, următoarea pârghie de competitivitate a economiei

Curierul Național
Autor
Curierul Național
Publicat 23 aprilie 2026
Distribuie
Foto: freepik

Într-o economie cu 80 de miliarde de euro în depozite bancare neproductive și doar 103 milioane de euro atrași de startup-uri în 2025, coaliția RISE Hub propune un mecanism fiscal pe trei niveluri pentru mobilizarea capitalului privat.
Sub Înaltul Patronaj al Președintelui Senatului României, coaliția RISE Hub a deschis ieri, la Senat, dialogul instituțional pentru un mecanism fiscal dedicat mobilizării capitalului privat către startup-urile inovatoare aflate la început de drum. Propunerea RISE RO-SEIS este susținută de paisprezece organizații semnatare ale Declarației Comune.
Startup-urile sunt recunoscute la nivel european drept motoare centrale de inovație, productivitate, creștere economică și locuri de muncă. Strategia Uniunii Europene pentru Startup-uri și Întreprinderi în Creștere, adoptată de Comisia Europeană în 2025, așază competitivitatea Europei în relație directă cu capacitatea de a susține dezvoltarea acestor companii și definește accesul la finanțare drept o prioritate strategică la nivel comunitar. Pentru start-upurile inovative din România accesul la finanțarea privată de capital este o provocare. În 2025, volumul de capital de risc atras de startup-urile românești s-a situat la 103 milioane de euro pe 40 de tranzacții, o scădere de 20% față de anul precedent și unul dintre cele mai mari declinuri înregistrate la nivel european¹.
Contextul românesc oferă condițiile pentru valorificarea acestei direcții: sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor contribuie cu aproape 10% la valoarea adăugată brută a economiei, iar ecosistemul antreprenorial local dispune de fondatori cu pregătire tehnică de nivel internațional. Oportunitatea este semnificativă: doar în depozitele bancare ale populației se află echivalentul a 80 de miliarde de euro, cu randamente reale negative². Direcționarea unei fracțiuni din acest capital către companii inovatoare ar produce simultan creștere economică, consolidare a bazei fiscale și reducere a dependenței tehnologice.
Agenda europeană confirmă oportunitatea momentului. Raportul Draghi din 2024 identifică deficitul de capital de risc drept o vulnerabilitate structurală a Uniunii Europene și recomandă un efort investițional adițional de 750–800 de miliarde de euro pe an, prin activarea economiilor private. Raportul Letta subliniază responsabilitatea statelor membre de a interveni cu instrumente care să catalizeze capitalul privat, iar Strategia europeană pentru startup-uri transpune aceste recomandări în politici aplicabile. Momentul este potrivit pentru România.
Propunerea RISE RO-SEIS se fundamentează pe o analiză comparativă a peste cincisprezece jurisdicții care au implementat mecanisme fiscale pentru mobilizarea investițiilor individuale în startup-uri, între care Regatul Unit, Irlanda, Franța, Germania și Canada. Modelul de referință este schema britanică Seed Enterprise Investment Scheme, considerată reperul global în domeniu, a cărei evaluare oficială după zece ani de funcționare a demonstrat efecte semnificative asupra creșterii companiilor beneficiare și a atragerii de investitori noi. Lecțiile acestor jurisdicții — pozitive și negative deopotrivă — au fost integrate în arhitectura propusă pentru România.

Mecanismul propus se adresează persoanelor fizice plătitoare de impozit în România și este construit pe trei niveluri complementare: un voucher fiscal de 50% aplicat direct asupra impozitului datorat pe venituri ne-salariale la momentul investiției, scutirea integrală a impozitului pe câștigul de capital la ieșirea din investiție după minimum trei ani de deținere și compensarea pierderilor în cazul eșecului startup-ului. Arhitectura este adaptată realității fiscale românești și valorifică cota unică de impozitare drept un avantaj structural pentru simplitatea și transparența aplicării.

Voci din masa rotundă

„Repatrierea nu înseamnă doar să te întorci cu valiza. Înseamnă să te întorci cu capitalul, cu rețelele, cu curajul de a construi. Inițiativa RISE RO-SEIS transformă acest apel emoțional într-o decizie financiar rațională.”
— Marius Bostan, Repatriot

„Ca antreprenoare care construiește acum un startup cu operațiuni în Regatul Unit și în România, știu din propria experiență cât de greu este la început de drum. Accesul la capital early-stage rămâne bariera cea mai greu de trecut pentru un fondator. M-am implicat în RISE Hub pentru a aduce acasă un instrument care a funcționat în alte țări.”
— Raluca Epureanu, Co-fondatoare RISE Hub România

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior ANCOM: Ce drepturi și beneficii au utilizatorii când folosesc sistemele automate de colectare și livrare? Ce obligații au furnizorii de servicii poștale?
Articolul următor După 25 de ani la TIFF.25: zece filme de top care au definit începutul de mileniu
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Zelenski se întâlnește cu liderii UE în Cipru: Bruxelles-ul deblochează un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina
Extern
Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Fabrica de Zahăr Premium Luduș SA de către Mihaela Elena Neagu
Companii
După 25 de ani la TIFF.25: zece filme de top care au definit începutul de mileniu
Cultură și Educație

RSS Știri Financiare

  • Cât costă prevenția medicală în 2026? Analizele și investigațiile de bază pot ajunge și la 6.000 de lei
  • Furnizorii români, exporturi de aproape 80 milioane euro în 2025 prin intermediul Lidl
  • Tavex a vândut aproape 500 kilograme de aur pe plan local în 2025
  • Platforma europeană de investiții pentru proiecte imobiliare InRento se lansează în România
Actualitate

Natalitatea, în continuă scădere

3 minute
Actualitate

Proiectul de lege privind sistemul garanție-returnare, platformă solidă pentru dezvoltarea reciclării în România

6 minute
Actualitate

Procesul de portabilitate, explicat pas cu pas

5 minute
Actualitate

În ciuda inflației ridicate, comerțul cu haine pentru copii va înregistra creșteri în 2024

6 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?