Naționala României nu a mai ajuns la Campionatul Mondial din 1998. Aproape trei decenii. Și totuși, la cel mai mare Mondial din istorie, țara va fi reprezentată de trei arbitri din Transilvania, care au pornit de pe stadioane regionale și au ajuns până la finala Ligii Campionilor.
FIFA a inclus în corpul de arbitri de la CM 2026 o brigadă complet românească: arbitrul central Istvan Kovacs, din Carei, și asistenții Mihai Marica, din Bistrița, respectiv Ferenc Tunyogi, din Zalău. În total, pentru cele 104 meciuri ale turneului au fost selectați 52 de arbitri, 88 de arbitri asistenți și 30 de arbitri video.
Kovacs: cursuri de arbitraj la 14 ani și un record UEFA
Istvan Kovacs a intrat în arbitraj la 14 ani, la sfatul tatălui său. La 22 de ani, conducea deja Supercupa României, meciul dintre Rapid București și Dinamo. A urmat apoi primul său meci în prima divizie. Pe lista internațională FIFA a ajuns la 26 de ani. Kovacs a fost inclus în categoria Elite UEFA la 35 de ani, iar acest statut i-a deschis drumul spre semifinalele și finalele cupelor europene. Acum are 41 de ani. Locuiește la Cluj-Napoca, predă educație fizică și are titlul de cetățean de onoare al orașului natal, Carei. Fratele său mai mic, Szabolcs, activează și el ca arbitru în prima divizie din România.
În plus, Kovacs este singurul arbitru care a condus finalele tuturor celor trei competiții UEFA intercluburi. Nimeni nu mai reușise asta înaintea lui și nimeni nu a repetat performanța după el.
| Turneu | Dată | Meci | Scor | Stadion |
| Conference League | 25 mai 2022 | Roma – Feyenoord | 1:0 | Arena Kombëtare, Tirana |
| Europa League | 22 mai 2024 | Atalanta – Bayer Leverkusen | 3:0 | Aviva Stadium, Dublin |
| Liga Campionilor | 31 mai 2025 | PSG – Inter | 5:0 | Allianz Arena, München |
Finala de la Tirana a fost prima finală din istoria Conference League. La Dublin, Leverkusen a venit fără nicio înfrângere în acel sezon și a pierdut cu 0:3. La München, PSG a învins-o categoric pe Inter, la cel mai mare scor din istoria finalelor Ligii Campionilor.
O misiune neterminată în Qatar
La CM 2022, Kovacs a mers în Qatar cu statutul de prim arbitru român prezent la un Mondial după 36 de ani. Totuși, nu a arbitrat niciun meci și a lucrat ca arbitru de rezervă la opt partide. Printre acestea s-au numărat Qatar – Ecuador, Argentina – Mexic și Spania – Germania. Kovacs a stat lângă teren, dar nu a apucat să intre pe el în rol de arbitru central.
După optimile de finală, brigada lui a fost trimisă acasă. FIFA nu a oferit explicații oficiale, însă presa europeană a scris despre nivelul uriaș al concurenței. În Qatar au arbitrat în același timp Szymon Marciniak, Clément Turpin, Daniele Orsato, Michael Oliver și alți arbitri de top. Presa din România a primit greu această decizie, dar în cei trei ani de după Qatar, Kovacs a condus trei finale europene și două meciuri la EURO 2024, în Germania. La primul meci, Slovenia – Serbia, nu i s-au adus reproșuri serioase. În al doilea însă, partida a devenit un adevărat război pe teren. Cehia a jucat împotriva Turciei, iar meciul a stabilit un record la numărul de cartonașe: arbitrul a arătat 16 galbene și 2 roșii.
Acum, Istvan va avea șansa să lucreze la CM 2026. Turneul diferă de precedentele nu doar prin numărul de participante, ci și prin regulile noi. FIFA a introdus una dintre cele mai discutate modificări ale regulamentului: arbitrilor li se cere să sancționeze mai strict tragerile de timp, până la cartonaș galben pentru fiecare întârziere intenționată. În practică, asta poate însemna mai multe cartonașe pe final de meci, atunci când scorul avantajează una dintre echipe. Astfel de schimbări influențează multe lucruri, inclusiv felul în care oamenii pariază pe meciurile turneului. De exemplu, pe portalul de specialitate https://legalbet.ro/ponturi/sportul-fotbal/cupa-mondiala/ experții publică deja pronosticuri pentru meciuri concrete, ținând cont de această noutate.
Doi asistenți din Transilvania
Nici cei doi asistenți ai lui Kovacs nu au ajuns întâmplător pe lista FIFA. Fiecare are în spate peste cincisprezece ani pe stadioanele din România.
- Mihai Marica (38 de ani, Bistrița). Face parte din sistemul românesc de arbitraj din 2008. Marica a debutat în prima divizie în martie 2014. Primul său meci a fost Gaz Metan Mediaș – Corona Brașov. A primit statut FIFA în 2021 și l-a înlocuit pe Octavian Șovre pe lista internațională. Cariera lui Șovre la cel mai înalt nivel s-a încheiat după scandalul apărut în urma cererii unui autograf de la Erling Haaland, în zona vestiarelor, după un meci din Liga Campionilor. De altfel, Șovre strângea autografe pentru o licitație caritabilă în sprijinul persoanelor cu forme severe de autism, dar acest lucru nu a convins UEFA. Drumul lui Marica spre nivelul internațional nu a fost ușor: în 2011, de exemplu, la un meci regional din comuna Uriu, a fost chiar atacat de suporteri.
- Ferenc Tunyogi (40 de ani, Zalău). A început să arbitreze în 1999, când avea doar 15 ani. Divizia a treia, apoi a doua, apoi prima: fiecare nivel a cerut ani de muncă. A devenit arbitru FIFA abia în 2023, al doilea din istoria județului Sălaj după Ioan Onicaș, la o distanță de 19 ani. De la primul fluier până la Campionatul Mondial au trecut 25 de ani. Când fosta lui școală, Colegiul Național Silvania, a aflat despre delegare, administrația a organizat o ceremonie festivă.
Cum s-a format brigada
Până la finalul anului 2024, asistenții permanenți ai lui Kovacs au fost Vasile Marinescu și Mihai Artene – amândoi mai în vârstă și mai experimentați. Cu ei a condus Kovacs finalele Conference League și Europa League. Despărțirea a fost simbolică. Ultimul meci al vechii brigăzi a avut loc la București, pe Arena Națională plină, la derby-ul FCSB – Rapid.
După încheierea carierei lor internaționale, din cauza limitelor de vârstă, brigada a fost reconstruită. Noii parteneri ai lui Kovacs au devenit Marica și Tunyogi. Deja în mai 2025, trio-ul în formulă nouă a condus finala Ligii Campionilor de la München. De regulă, FIFA nu selectează la Campionatul Mondial arbitri izolați, ci brigăzi sudate în timp. Pregătirea pentru turneu durează aproximativ trei ani și include teste fizice, seminare, analiză video a meciurilor și evaluări permanente din partea observatorilor. Noua echipă a lui Kovacs a reușit să intre în ritm într-un singur sezon.
40 de ani de așteptare
În spatele delegării lui Kovacs există și un context istoric. Arbitrajul românesc are o tradiție veche la turneele finale mondiale, dar și o pauză care a durat mai mult decât întreaga carieră a multor arbitri.
- 1930, Uruguay. Costel Rădulescu a fost arbitru de linie la primul Campionat Mondial din istorie, fiind în același timp selecționerul României, națională care a ajuns la Montevideo peste Atlantic, la bordul vasului SS Conte Verde, alături de Franța și Belgia. O asemenea combinație de roluri nu s-a mai repetat la niciun turneu.
- 1970-1982. Andrei Rădulescu a arbitrat meciuri la Mondialul din Mexic, apoi Nicolae Rainea a fost prezent la trei Campionate Mondiale consecutive, în RFG, Argentina și Spania, conducând mai multe partide ca arbitru central. Printre ele s-a numărat Italia – Argentina, la CM 1982, în Barcelona, unul dintre cele mai tensionate meciuri din istoria turneului. Rainea rămâne cel mai important arbitru român al secolului XX.
- 1986, Mexic. Ioan Igna a devenit ultimul arbitru central român la un Campionat Mondial. Printre altele, a condus sfertul de finală dintre Franța și Brazilia, încheiat la loviturile de departajare cu 4:3. După el a urmat o pauză de patru decenii.
Dacă Kovacs va primi un meci de Campionat Mondial ca arbitru central, va deveni primul român în această poziție după 40 de ani. Argentina și Brazilia trimit la turneu câte trei arbitri centrali, iar Anglia și Franța sunt reprezentate de câte doi. România va avea un singur arbitru central, dar cu un CV pe care nu îl are niciunul dintre colegii săi.
