Regulamentul (UE) 2024/1689 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Regulamentul privind inteligența artificială) este primul cadru legislativ european dedicat dezvoltării, introducerii pe piață și utilizării sistemelor de inteligență artificială și se aplică etapizat. Fiind un regulament european, acesta este direct aplicabil în toate statele membre ale Uniunii Europene, însă este necesară adoptarea unei legi pentru punerea în aplicare la nivel național.
Implementarea Regulamentului privind inteligența artificială în România
Regulamentul privind inteligența artificială obligă fiecare stat membru să desemneze una sau mai multe autorități competente pentru supravegherea aplicării sale și să stabilească normele naționale privind organizarea instituțională și regimul sancționator.
În acest context, prin Memorandum al Guvernului României, ANCOM a fost propusă să exercite rolul de autoritate națională de supraveghere a pieței și punct național unic de contact, alături de alte autorități desemnate drept autorități de supraveghere a pieței, precum:
- Autoritatea de Supraveghere Financiară și Banca Națională a României – pentru sistemele de inteligență artificială cu grad ridicat de risc în sectorul serviciilor financiare și a căror introducere pe piață, punere în funcțiune sau utilizare este în legătură directă cu furnizarea serviciilor financiare respective;
- Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – pentru sistemele de IA cu grad ridicat de risc din domeniul biometriei utilizate în scopul aplicării legii, gestionării frontierelor și respectării justiției și democrației, dar și în cazul sistemelor de inteligență artificială cu grad ridicat de risc din domeniile migrației, azilului sau gestionării controlului la frontieră, precum și în domeniul administrării justiției și a proceselor democratice;
- Autorități desemnate la nivel național pentru supravegherea sectoarelor reglementate prin acte normative unionale. ANCOM este autoritate de supraveghere în domeniul compatibilității electromagnetice și a echipamentelor radio, alături de alte autorități competente sectorial, cum ar fi Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor sau Inspecția Muncii.
În prezent, autoritățile competente desemnate prin Memorandum lucrează, împreună cu alte autorități sectoriale, la elaborarea cadrului legislativ național necesar punerii în aplicare a Regulamentului, act normativ care va stabili, printre altele:
- autoritățile de supraveghere a pieței și atribuțiile acestora;
- mecanismele de cooperare între autorități;
- procedura de sancționare și regimul sancțiunilor aplicabil pentru încălcarea dispozițiilor Regulamentului.
Astfel, ANCOM sau celelalte autorități competente vor putea verifica și sancționa nerespectarea obligațiilor din Regulament doar ulterior intrării în vigoare a actului normativ național aflat în proces de elaborare.
Aplicarea etapizată a Regulamentului privind inteligența artificială
Regulamentul privind inteligența artificială nu devine aplicabil integral la o dată unică, ci prevede termene diferite pentru diverse categorii de obligații.
Astfel, conform calendarului prevăzut de art. 113 din Regulament, cu modificările aduse de Regulamentul Omnibus în domeniul digital privind IA, publicat astăzi de către Comisia Europeană, acesta devine aplicabil începând cu data de 2 august 2026, cu anumite excepții. Acestea se referă, de exemplu, la intrarea în vigoare a anumitor obligații aferente sistemelor de inteligență artificială cu grad ridicat de risc ce va avea loc la date ulterioare:
- începând cu 2 decembrie 2027, în cazul sistemelor cu grad ridicat de risc enumerate în Anexa III la Regulamentul privind inteligența artificială;
- începând cu 2 august 2028, în cazul sistemelor clasificate ca prezentând un grad ridicat de risc în temeiul articolului 6 alineatul (1) și al anexei I la Regulament.
De asemenea, în cazul interdicțiilor referitoare la sistemele de IA cu risc inacceptabil, acestea au intrat în vigoare la data de 2 februarie 2025. Cu toate acestea, Regulamentul Omnibus în domeniul IA introduce două noi categorii de practici interzise, aplicabile de la 2 decembrie 2026:
- sistemele de IA care pot genera sau modifica imagini sau materiale video sau audio realiste cu părțile intime ale unei persoane fizice identificabile sau cu o persoană fizică identificabilă care practică activități sexuale explicite, fără consimțământul persoanei reprezentate;
- sistemele de IA care pot genera sau modifica materiale care constituie materiale de pornografie infantile sau spectacole de pornografie infantilă.
Obligațiile privind transparența conținutului generat de inteligența artificială
Printre obligațiile care intră în vigoare la data de 2 august 2026 se numără și cele care se referă la transparența utilizării anumitor sisteme de inteligență artificială, instituite în sarcina furnizorilor anumitor tipuri de sisteme de IA, inclusiv în sarcina furnizorilor de sisteme de IA de uz general, dar și în sarcina implementatorilor unor astfel de sisteme, prevăzute în art. 50 din Regulament.
Aceste prevederi stabilesc obligații pentru furnizorii și implementatorii anumitor sisteme de inteligență artificială, cum ar fi cele care:
- interacționează direct cu persoane fizice, generează conținut sintetic în format audio, imagine, video sau text;
- generează sau modifică conținut audio, video sau imagine care constituie deepfake;
- generează sau modifică texte publicate cu scopul de a informa publicul cu privire la chestiuni de interes public.
Excepția o reprezintă sistemele de IA, inclusiv de sisteme de IA de uz general, care generează conținut sintetic în format audio, imagine, video sau text, care au fost introduse pe piață înainte de 2 august 2026, în cazul cărora obligația furnizorilor de a marca conținutul generat se aplică începând cu 2 decembrie 2026.
Furnizorii sunt persoane fizice sau juridice, inclusiv autoritățile publice, care dezvoltă sau comandă dezvoltarea unui sistem de IA și îl introduc pe piață sau pun în funcțiune sub propriul nume sau propria marcă comercială, contra cost sau gratuit.
Implementatorii sunt persoane fizice sau juridice, inclusiv autoritățile publice, care utilizează un sistem de IA aflat sub autoritatea sa, cu excepția cazului în care sistemul este utilizat pentru o activitate personală, fără caracter profesional.
Aceste obligații urmăresc să permită utilizatorilor să identifice mai ușor atunci când interacționează cu un sistem de inteligență artificială care a fost destinat să interacționeze direct cu acestea sau când un anumit conținut a fost generat ori modificat cu ajutorul acesteia.
Pentru a sprijini aplicarea acestor obligații, Comisia Europeană a publicat Codul de bune practici privind transparența conținutului generat de inteligența artificială, document cu caracter voluntar care oferă recomandări practice entităților interesate și Orientările care clarifică domeniul și modul de aplicare a obligațiilor de transparență, inclusiv în ceea ce privește interacțiunea cu sistemele de inteligență artificială, precum și marcarea și etichetarea conținutului generat sau manipulat cu ajutorul AI.
Rolul ANCOM
În această etapă, activitatea ANCOM vizează participarea la procesul de pregătire a cadrului național de aplicare a Regulamentului privind inteligența artificială, alături de celelalte autorități sectoriale, și informarea publicului cu privire la evoluțiile relevante în domeniu.
Autoritatea recomandă tuturor entităților care dezvoltă, introduc pe piață sau utilizează sisteme de inteligență artificială să analizeze cerințele care le revin potrivit Regulamentului privind inteligența artificială și să continue demersurile necesare pentru asigurarea conformității.
Pentru cele mai noi informații privind Regulamentul privind inteligența artificială vă recomandăm să urmăriți secțiunea dedicată de pe site-ul ANCOM și paginile de social media ale Autorității.
