Atunci când cumpărăm fructe, legume, cereale sau alte produse vegetale, vedem produsul final: aspectul, prospețimea, gustul. Mai puțin vizibil este însă întregul sistem de verificare care funcționează în spatele pieței și care urmărește dacă produsele respectă regulile stabilite pentru protejarea consumatorilor.
Una dintre aceste verificări privește reziduurile de pesticide.
Produsele de protecție a plantelor sunt utilizate în agricultură pentru combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor. După aplicarea lor, în unele produse vegetale pot rămâne urme ale substanțelor folosite. Aceste urme sunt numite reziduuri de pesticide.
Este însă importantă o diferență: atunci când vorbim despre monitorizarea reziduurilor, laboratorul nu analizează soluția care a fost aplicată în fermă, ci fructul, leguma, cereala sau un alt produs vegetal care poate ajunge ulterior în piață și pe masa consumatorului.
Iar simpla identificare a unei urme nu înseamnă automat că produsul reprezintă un pericol.
Pentru fiecare substanță sunt stabilite limite maxime admise de reziduuri. Analiza de laborator arată dacă nivelul detectat se încadrează în limitele legale sau dacă este vorba despre o situație care necesită măsuri suplimentare.
Ce se întâmplă cu o probă în laborator
În cadrul programelor oficiale de monitorizare și control, inspectorii prelevează probe din fructe, legume, cereale și alte produse vegetale. Acestea ajung apoi în laboratoarele Autorității Naționale Fitosanitare – ANF, unde sunt recepționate, pregătite și analizate.
Echipamentele moderne permit identificarea unor substanțe aflate în cantități foarte mici. Laboratoarele ANF sunt dotate inclusiv cu sisteme de cromatografie lichidă și gazoasă cu spectrometrie de masă – LC-MS/MS și GC-MS/MS – tehnologii care permit determinări calitative și cantitative la nivel de urme.
Prin Proiectul RAPID RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural, derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială, capacitatea acestor laboratoare este consolidată cu aparatură care extinde gama de substanțe ce pot fi analizate și sprijină reducerea timpului necesar pentru obținerea rezultatelor.
Iar atunci când apare o problemă, verificarea nu se oprește la buletinul de analiză. Sunt urmărite proveniența și trasabilitatea lotului, iar autoritățile pot dispune măsuri precum oprirea de la comercializare, retragerea sau returnarea produselor și intensificarea controalelor acolo unde este identificat un risc. În campania de monitorizare desfășurată în prima parte a anului 2026, ANF a identificat și a oprit de la comercializare loturi neconforme după stabilirea provenienței acestora.
Ce spun rezultatele
Datele pentru anul 2025 arată că, din 4.092 de probe analizate de Autoritatea Națională Fitosanitară, 98,90% s-au încadrat în limitele legale. Procentul este important tocmai pentru că arată rolul monitorizării: majoritatea covârșitoare a probelor verificate au fost conforme, iar situațiile care au ieșit din limite au putut fi identificate prin control.
Verificările au continuat și în 2026. Până la începutul lunii iulie, ANF recoltase 2.250 de probe, dintre care 2.036 fuseseră deja analizate. Au fost identificate 37 de neconformități, aproximativ 1,8% din totalul probelor analizate la acel moment.
Dincolo de cifre, mecanismul este același: prelevare, analiză, comparație cu limitele legale și intervenție atunci când este necesar.
Laboratorul înseamnă și prevenție
Analizele nu au doar rolul de a identifica un produs neconform după ce problema a apărut. Datele acumulate în timp permit autorităților să observe ce produse, perioade sau situații necesită o atenție mai mare și să direcționeze mai bine controalele.
În acest sens, laboratorul devine și un instrument de prevenție. Rezultatele pot indica dacă regulile privind utilizarea produselor de protecție a plantelor au fost respectate și pot contribui la orientarea verificărilor ulterioare.
În cazul ANF, sprijinul acordat prin proiect înseamnă inclusiv aparatură modernă de laborator, o capacitate mai mare de analiză și instrumente care pot scurta traseul dintre prelevarea probei, obținerea rezultatului și luarea unei decizii.
Proiectul RAPID intervine astfel într-un punct esențial al legăturii dintre agricultură, mediu și sănătate: acolo unde informația științifică poate transforma o suspiciune într-un rezultat măsurabil și poate permite intervenția pe baza datelor, nu a impresiilor.
Pentru fiecare dintre noi, aceasta este partea mai puțin vizibilă a siguranței alimentare. Iar încrederea în ceea ce punem pe masă începe și cu capacitatea de a verifica, cât mai precis, ceea ce nu putem vedea cu ochiul liber.
Mai multe informații despre Proiectul RAPID sunt disponibile pe www.apanoastra.ro.
