Călătorii români aleg tot mai des aeroporturile secundare ca punct de plecare pentru city breakurile de toamnă. Potrivit datelor privind rezervările Kiwi.com pentru plecări între 1 septembrie și 31 octombrie, aceste aeroporturi au reprezentat punctul de plecare pentru 23,5% dintre pasagerii români din segmentul de city break analizat în 2026, față de 16,6% în aceeași perioadă din 2025. Astfel, aproape unul din patru pasageri din acest segment pleacă de pe un alt aeroport decât București Otopeni sau Cluj-Napoca. Tendința se conturează pe fondul creșterii călătoriilor de toamnă rezervate prin Kiwi.com. Pentru toate tipurile de călătorii, numărul pasagerilor a crescut cu 28,1% față de anul trecut, iar numărul rezervărilor cu 29,7%. Totodată, ponderea aeroporturilor secundare în totalul pasagerilor cu plecare din România a crescut de la aproximativ 20,3% la 26,6%.
City breakurile cu plecare de pe aeroporturi secundare costă, în medie, cu 28 de euro mai puțin per pasager
Pentru escapadele scurte de toamnă, plecările de pe aeroporturi secundare au înregistrat o valoare medie mai mică a rezervării per pasager. În 2026, călătorii au cheltuit în medie 117 euro per persoană, comparativ cu 145 de euro pentru plecările din București Otopeni și Cluj-Napoca — o diferență de 28 de euro. Diferența s-a accentuat față de anul trecut. Valoarea medie per pasager pentru city breakurile cu plecare de pe aeroporturi secundare a scăzut de la 131 de euro în 2025 la 117 euro în 2026, în timp ce, pentru cele două aeroporturi principale, aceasta a crescut de la 136 la 145 de euro.
Italia conduce clasamentul city breakurilor de toamnă
Italia rămâne una dintre principalele alegeri ale românilor pentru escapadele scurte de toamnă, cu șapte dintre cele zece aeroporturi de destinație din clasamentul Kiwi.com. Milano Bergamo a fost cel mai popular, urmat de Roma Fiumicino și Paris Beauvais. Bari, Barcelona, Bologna, Veneția Treviso, Malta, Milano Malpensa și Roma Ciampino au completat topul. Dintre aceste destinații, Bologna și Bari au înregistrat cele mai mari creșteri ale numărului de pasageri față de anul trecut, de 49,1%, respectiv 45,4%. Malta a înregistrat, de asemenea, o creștere de 30,7%, urmată de Milano Malpensa, cu 28,7%, și Roma Fiumicino, cu 24%. Clasamentul se referă la aeroporturi de destinație, Milano și Roma fiind reprezentate fiecare prin câte două aeroporturi.
Tot mai mulți călători pleacă de pe aeroporturi secundare către destinațiile de top
Pentru cele zece aeroporturi de destinație din topul city breakurilor, ponderea pasagerilor care pleacă de pe aeroporturi secundare din România a crescut de la 13,7% în 2025 la 24,9% în 2026. Milano Bergamo a înregistrat una dintre cele mai vizibile schimbări: 45,9% dintre pasagerii care au ales această destinație pentru un city break au plecat de pe aeroporturi secundare din România, comparativ cu 19,9% anul trecut. Pentru Roma Fiumicino, ponderea a crescut de la 22,7% la 43,4%, pentru Bari de la 13,7% la 33%, iar pentru Milano Malpensa de la 6,2% la 24%.
Evoluția a variat în funcție de destinație. În cazul Barcelonei, ponderea plecărilor de pe aeroporturi secundare a scăzut ușor, de la 15,3% la 14,1%, iar pentru Bologna de la 16,2% la 7,2%, chiar dacă numărul total de pasageri către această destinație a crescut semnificativ.
Aeroporturile secundare câștigă teren, iar city breakurile către destinațiile de top sunt rezervate mai aproape de plecare
Aeroporturile secundare din România câștigă teren pentru escapadele de toamnă, iar călătorii care le aleg pentru a ajunge la cele zece destinații de top și-au făcut rezervările mai aproape de plecare: în medie, cu 18 zile înainte în 2026, comparativ cu 37 de zile în 2025. Această schimbare a fost specifică destinațiilor din top, deoarece intervalul mediu dintre rezervare și plecare pentru toate city breakurile de pe aeroporturi secundare a crescut ușor, la 44,4 zile, aproape de media de 45 de zile pentru Otopeni și Cluj-Napoca. Otopeni a rămas principalul aeroport de plecare pentru toate tipurile de călătorii, deși ponderea sa în totalul pasagerilor a scăzut de la 67,8% la 61,9%, în timp ce aeroporturile secundare au atras o proporție mai mare de călători.
