România are proiecte energetice de peste 3.500 MW în curs de autorizare, dar dezvoltarea producției și a stocării depinde de investițiile în rețelele de transport și distribuție. Infrastructura, regulile fiscale predictibile și aplicarea unei strategii pe termen lung au fost printre temele centrale ale dezbaterii „Argument pentru Energie”, organizată pe 8 octombrie de platforma „Argument pentru România”. Reprezentanții autorităților și ai pieței au discutat măsuri pentru reducerea costurilor suportate de consumatori și atragerea investițiilor în sector.
Evenimentul „Argument pentru Energie”, organizat de platforma națională de dezbateri „Argument pentru România” pe 8 octombrie, a furnizat o radiografie la zi a acestui sector economic care generează cele mai multe breaking news-uri în ultimul an și ale cărui evoluții afectează în mod direct milioane de români și zeci de mii de companii.
Structurată în două paneluri interactive, conferința a oferit o perspectivă extinsă asupra principalelor provocări cu care se confruntă sectorul energetic și a pus în dezbatere o serie de soluții concrete, venite din atât din partea autorităților, cât și a pieței. Discuțiile au vizat teme critice, precum riscul creșterii prețurilor în lunile următoare, deficitul major al capacităților de stocare, nevoia unui pact național pentru energie și necesitatea unei legislații predictibile pentru atragerea investițiilor.
Riscul unor noi scumpiri și nevoia unui pact pentru energie
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei: „Uniunea Europeană și, prin urmare, România se pregătesc de o iarnă și o primăvară cu prețuri mari. Este posibilă și o creștere de 20-25%, potrivit evaluărilor unor experți independenți. (…) Sunt lucruri pe care românii și, mai ales, marii consumatori industriali le resimt, pentru că le reduc competitivitatea. Pentru că reducerea competitivității pune presiune pe taxe și impozite, pe locurile de muncă și duce la creșterea prețului produselor finite. Ceea ce generează un efect de inflație, generează probleme privind puterea de cumpărare.”
Riscul unor noi scumpiri readuce în discuție capacitatea României de a susține proiecte energetice pe termen lung. Continuitatea deciziilor și un acord între partidele politice au fost printre soluțiile propuse în cadrul dezbaterii.
Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei: „În energie și, în general, în viața publică românească, nu există continuitate. Din păcate, din orgoliu, lipsă de viziune și de leadership, nu a existat o continuitate a lucrurilor bune, decât cu anumite excepții, și rezultatele se văd astăzi. (…) Marile proiecte energetice nu au culoare politică. Și nu trebuie să aibă. Putem să stăm la aceeași masă și să facem un Cod al energiei, care să simplifice, să unifice, să integreze și să coreleze toată legislația pe energie. Este nevoie de un Cod al Energiei dublat de un pact pentru energie.”
Investiții în rețele și stimulente pentru stocarea energiei
Pe lângă un cadru legislativ coerent, dezvoltarea sectorului depinde de infrastructura care permite transportul și distribuția energiei. Investițiile în rețele trebuie corelate cu noile capacități de producție.
Mircea Man, secretar general ANRE: „Eu cred că uităm un pic, în goana după energie, că avem un consum scăzut și la energie electrică, și la gaz, ceea ce arată starea economiei noastre. Astăzi nu ducem lipsă de proiecte. Avem la autorizare peste 3.500 de megawați, peste 600 de solicitări. Dar în paralel ne gândim cum se fac investițiile în Transelectrica, cum se fac investițiile în rețelele de distribuție. (…) Pentru că soluția nu este alta decât investiții, investiții, investiții în ceea ce înseamnă rețele, atât pentru distribuție, cât și în Transelectrica.”
O altă temă a fost rolul prosumatorilor în acoperirea necesarului de energie. În acest context, participanții au discutat despre schimbările legislative care ar putea încuraja investițiile în stocare.
Virgil Popescu, fost ministru al Energiei: „Prosumatorii au ajuns o forță în România. Îi putem ajuta printr-o singură schimbare legislativă: să permitem tuturor să vândă energia la prețul orar. Asta i-ar stimula să investească singuri în stocare, să păstreze energia produsă ziua și să o vândă seara. (…) Nu ar mai fi nevoie nici de investiții de la buget, nici de linii de credit dedicate. Piața ar crea singură stimulentul pentru baterii. Prosumatorul ar avea interesul să înmagazineze energia ieftină și să o vândă atunci când sistemul are nevoie de ea.”
Reguli fiscale predictibile și costuri care se pot reflecta în facturi
Atragerea investițiilor depinde însă și de regulile fiscale aplicate companiilor din sector. Predictibilitatea și tratamentul egal al investitorilor au fost indicate drept condiții necesare pentru dezvoltarea pieței.
Gabriel Biriș, avocat, expert în fiscalitate și fost secretar de stat: „Companiile au nevoie de predictibilitate. Statul nu poate să vină cu supraimpozite când prețurile cresc, iar când scad să spună «este treaba investitorului». Dacă vrem investiții și reindustrializare, avem nevoie de prețuri decente, stabilitate și predictibilitate. (…) Nu cred în facilități, pentru că distorsionează piața. Cred într-un tratament corect, egal, fără discriminări între sectoare. Dacă într-un domeniu investiția se recuperează într-un an, de ce să mai dai și ajutor de stat sau reducere de impozit?”
Discuțiile au vizat și costurile echilibrării sistemului, care pot influența prețul final plătit de consumatori. Un punct central a fost modul în care sunt folosite capacitățile hidro pentru a răspunde variațiilor de producție și consum.
Antal Lóránt, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat: „Hidroelectrica, care ar trebui să fie foarte importantă pentru echilibrare, a ajuns să furnizeze energie în bandă. Compania își consumă capacitatea pentru a da energie României și pentru a reduce necesarul de import. Din punct de vedere tehnic, aceste capacități hidro au însă un rol foarte important în piața de echilibrare. (…) Dacă nu reușim să facem piața de echilibrare mai stabilă, aceste costuri ridicate vor ajunge, la un moment dat, și în factură.”
Panouri fotovoltaice la blocuri și o strategie dincolo de mandatele politice
La nivelul consumatorilor casnici, una dintre soluțiile prezentate a fost extinderea accesului la producția proprie de energie. Două inițiative legislative aflate în pregătire vizează instalarea panourilor fotovoltaice inclusiv la blocuri.
Cezar Drăgoescu, membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, a prezentat două inițiative legislative care vor permite reducerea cheltuielilor locatarilor prin instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile blocurilor și pe balcoane: „Suntem în discuții și cu PNL, UDMR, PSD, AUR. Vor fi două proiecte coinițiate de toate partidele. Suntem în etapa de finisare a acestor proiecte. Eu cred că în două săptămâni vor intra pe circuitul legislativ.”
Dincolo de măsurile punctuale, participanții au subliniat nevoia unei direcții comune pentru întregul sector. Durata proiectelor energetice impune o strategie care să fie aplicată consecvent, indiferent de schimbările de guvern.
Eugen Cristian Șipoș, membru al Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat: „Astăzi avem un set de dorințe pe care le numim «strategie națională», dar care nu se respectă. Fiecare guvern vine cu un set de legi pe care le consideră mai bune și nu există predictibilitate. (…) Problema este, mai degrabă, de aplicare consecventă a unei strategii și de corelare a proiectelor între ele. Avem nevoie de o strategie pe 10-20 de ani. Proiectele energetice implică decizii tehnice, economice și de infrastructură care se întind pe perioade mult mai lungi decât un mandat politic.”
Lipsa continuității se reflectă și în accesul la finanțare și în termenele de implementare a proiectelor. Întârzierile în lansarea programelor, efectuarea plăților și transpunerea legislației au fost semnalate ca obstacole pentru investiții.
Lucian Toader, președintele Societății Comunităților de Energie din România: „Problema este că noi, neavând o continuitate în guvern, totul se schimbă de la o guvernare la alta. Și atunci ajungem cu proiecte neterminate sau cu proiecte finalizate pe ultima sută de metri, cum s-a întâmplat și cu PNRR. (…) Avem finanțări care se lansează cu ani de întârziere, avem plăți care se fac cu ani de întârziere și atunci nu avem predictibilitate. De exemplu, Programul Tranziție Justă s-a deschis după trei ani. Iar dacă noi întârziem cu transpunerea de legislație, nu putem atrage nici finanțări.”
Electrificarea și stocarea depind de capacitatea rețelelor
Dezbaterea a abordat și condițiile în care consumatorii pot trece de la gaze naturale la electricitate. Diferența dintre prețurile celor două surse de energie și capacitatea rețelelor de a prelua un consum suplimentar influențează ritmul acestei schimbări.
Alina Arsani, Head of Energy Systems Programme în cadrul think-tank-ului Energy Policy Group: „Gospodăriile din România plătesc de 4,3 ori mai mult pentru o unitate de energie electrică față de gazul natural. Pentru statele în care există o diferență foarte mare între prețul la energie electrică și gaz natural, procesul de electrificare va fi mult, mult mai lent. (…) Procesul de accelerare a electrificării implică inclusiv o povară asupra rețelelor, atât de transport, cât și de distribuție. Noi am estimat investițiile necesare pentru rețele de transport la 6,8 miliarde de euro până în 2030.”
Nevoia de investiții în rețele este strâns legată și de dezvoltarea stocării. Chiar dacă există interes pentru instalarea bateriilor, conectarea acestora la infrastructura existentă rămâne o problemă semnalată de reprezentanții prosumatorilor.
Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România: „Noi avem 1,1 gigawați capacitate de stocare în România, iar Bulgaria are 6 gigawați. Dacă bulgarii se culcă, noi nu-i vom putea ajunge din urmă cred că nici în 10 ani. (…) Dacă mâine vin 10 miliarde de euro, oameni, investitori, firme care să investească în bateriile de stocare din România de care avem atâta nevoie, nu au unde să le interconecteze.”
Dezbaterea „Argument pentru Energie” a fost prima din seria de evenimente organizată de platforma „Argument pentru România”. Suita de evenimente va mai include încă patru în acest an, urmând ca, din 2027, să ajungă la 12.
