Bucureștiul, Clujul, Ilfovul și Iașiul conduc clasamentul profitabilității companiilor în 2025. La polul opus, Caraș-Severin înregistrează cea mai mică marjă netă mediană și cea mai mare pondere a firmelor pe pierdere, potrivit datelor din „Barometrul economiei mici 2026”, realizat de FGO în colaborare cu SMARTreports, powered by BRIDGE-to-INFORMATION.
Marja netă mediană ajunge la 12,93% în București și la 12,36% în Cluj, comparativ cu nivelul național de 8,38%. Urmează Ilfov, cu 10,23%, și Iași, cu 10,15%.
Cele mai mici marje sunt înregistrate în Caraș-Severin, cu 3,27%, Harghita, cu 5,06%, Maramureș, cu 5,36%, și Brăila, cu 5,37%.
Diferența dintre primul și ultimul județ din clasament este de aproape zece puncte procentuale.
Facturile emise prin FGO în 2026 schimbă clasamentul. În primele nouă luni, firma mediană a vândut cu 8,2% mai mult decât anul trecut în Iași, cu 7,1% în Sibiu, cu 6,6% în Mureș, cu 6,1% în Cluj și cu 5,9% în Timiș, peste media națională de 4,9%. La polul opus, firma mediană din Neamț facturează cu 2,5% mai puțîn decât în 2025, iar în Dolj (+0,4%), Prahova (+1,8%), Harghita (+1,9%) și Brașov (+3,0%) creșterea rămâne mult sub prețuri.
Marja mică din 2025 nu a condamnat anul in curs: Maramureșul, cu una dintre cele mai mici marje, crește cu 6,8%.
Cum vând firmele în 2026, pe județe (ian-sep). Sursa: Barometrul economiei mici 2026, FGO x SMARTreports. Harta pe județe: https://www.fgo.ro/v4/harta
Un sfert dintre firmele românești sunt pe pierdere
La nivel național, 25,96% dintre firmele active au raportat pierderi în 2025. Situația diferă însă considerabil de la un județ la altul.
Cele mai mici ponderi ale companiilor pe pierdere sunt înregistrate în Neamț, cu 20,66%, Gorj, cu 21,39%, Bacău, cu 22,15%, și Suceava, cu 22,39%.
La polul opus se află Caraș-Severin, unde 34% dintre firme sunt pe pierdere. Urmează Constanța, cu 29,99%, Alba, cu 29,11%, și Prahova, cu 28,88%.
Nici ponderea pierderilor din 2025 nu anunță cum merge 2026. În facturile FGO, Neamțul, județul cu cele mai puține firme pe pierdere, are cel mai slab început de an, cu 51,6% dintre firme în scădere, iar Albă, cu 29,11% firme pe pierdere, crește cu 7,8%. Pe cele 33 de județe cu cel puțin 300 de firme măsurate, legătură dintre marja sau ponderea pierderilor din 2025 și creșterea din 2026 este practic nulă.
O marjă mediană ridicată nu înseamnă automat că puține firme au pierderi. Bucureștiul conduce clasamentul marjelor, dar aproximativ 25,9% dintre companiile sale sunt pe pierdere, o valoare apropiată de media națională.
Caraș-Severin cumulează trei semnale negative
Caraș-Severin ocupă ultima poziție în trei clasamente importante. Județul are cea mai mică marjă netă mediană, cea mai mare pondere a firmelor pe pierdere și cel mai redus raport dintre capitalurile proprii și active, de 33,40%.
Capitalizarea indică măsura în care activele unei companii sunt finanțate din resurse proprii. La nivelul firmei mediane, cele mai ridicate valori apar în Harghita, cu 49,44%, Neamț, cu 47,07%, Bacău, cu 46,54%, și Cluj, cu 46,31%.
Capitalizarea nu protejează nici ea vânzările din 2026: în Harghita, județul cu cea mai bună capitalizare, firma mediană din panel vinde cu doar 1,9% mai mult decât anul trecut, mult sub prețuri.
Bihorul reprezintă o altă situație care iese în evidență. Deși este al optulea județ după numărul firmelor active, are o marjă mediană de numai 5,90% și o capitalizare de 34,64%, a treia cea mai redusă din țară.
„Dimensiunea economiei locale nu garantează sănătatea firmelor”
Clasamentul cifrei de afaceri trebuie analizat separat de situația financiară a companiei obișnuite, explică Liviu Sav, cofondator al SMARTreports.app:
„Un județ poate avea o cifră de afaceri ridicată datorită câtorva companii foarte mari, fără ca firma obișnuită din acel județ să fie mai profitabilă sau mai bine capitalizată. Pentru a înțelege sănătatea economiei locale trebuie să privim împreună marja mediană, ponderea firmelor pe pierdere și capitalizarea. Niciun singur indicator nu oferă imaginea completă.”
„Harta din bilanțuri e o fotografie a anului trecut, iar facturile arată că anul acesta se mișcă altfel. Maramureșul, cu marje mici, crește peste medie, iar Neamțul, cu cele mai puține firme pe pierdere, are cel mai slab început de an. Pentru un antreprenor, cifra utilă e mediană județului lui, și cea de acum, nu cea de anul trecut”, spune Valeriu Filip, cofondator FGO.
În București, firmele mari generează 62,4% din cifra de afaceri a Capitalei. În Argeș ponderea este de 62%, iar în Bacău de 60,6%. Prin comparație, în Teleorman firmele mari produc numai 8,3% din cifra de afaceri județeană.
Rezultatul cumulat al firmelor pe județe, 2025. Sursa: Barometrul economiei mici 2026, FGO x SMARTreports. Harta pe județe: https://www.fgo.ro/v4/harta
Această concentrare poate distorsiona clasamentele bazate exclusiv pe valorile agregate. Indicatorii mediani sunt mai puțin influențați de sediile centrale și de rezultatele câtorva companii dominante.
Măsurate tot la firma mediană, facturile FGO arată diferențe mari și pe patru ani. Firma mediană din Iași a ajuns în 2025 cu 6,5% peste nivelul real din 2021, iar cea din Cluj cu 4,4%. În același timp, firma mediană din București este cu 4,5% sub nivelul din 2021, iar cea din restul țării, fără Ilfov, cu 1%.
Geografia din bilanțuri este confirmată de o sursă independența: ponderea fiecărui județ în cifra de afaceri se corelează la 0,985 cu ponderea lui în PIB-ul județean calculat de INS.
Profitabilitatea locală are mai multe componente
Datele arată că cele mai mari economii județene nu sunt automat și cele mai sănătoase. Bucureștiul și Clujul combină un număr mare de firme cu marje ridicate, în timp ce Bihorul are o economie antreprenorială extinsă, dar indicatori financiari mai slabi.
Harta profitabilității trebuie citită, așadar, prin cel puțin trei măsurători: cât câștigă firma mediană, câte companii pierd bani și cât din active este finanțat prin capital propriu.
Analiza se bazează pe datele din „Barometrul economiei mici 2026”, realizat de FGO în colaborare cu SMARTreports, powered by BRIDGE-to-INFORMATION. Barometrul utilizează date din facturile emise prin platforma FGO și din bilanțurile depuse la ANAF/Ministerul Finanțelor de companiile active din România.
