Adoptarea planului de relansare economică în Europa, spun experți participanți la summitul de la Bruxelles, citați de corespondentul permanent al ziarului „Les Echos”, a avut loc în detrimentul mai multor programe comunitare considerate extrem de importante și de viitor.
„Euforicii” de după „istoricul” plan de relansare, spune nu doar corespondentul ziarului „Les Echos”, vor avea probleme să explice toate tăierile substanțiale operate la capitole totuși prioritare în Uniunea Europeană, provocând nemulțumirea unor grupuri politice europarlamentare. Eurodeputatul francez Arnaud Danjean a anunțat că grupul europarlamentar PPE se reunește joi, 23 iulie, pentru a adopta o rezoluție referitoare la planul european de relansare, înainte de a se pronunța în decembrie asupra cadrului financiar plurianual.
Surprinzător îi pare însă corespondentului amintit faptul că „a fost îngropată Europa Sănătății”, deși promisiunile au fost altele. Aproape că a fost uitat acest subiect în cadrul negocierilor, concentrate mai ales pe planul relansării. În plus, „cei 27” trebuia să se înțeleagă de asemenea asupra viitorului cadru financiar plurianual (CFP), respectiv bugetul comunitar pe perioada 2021-2027. Cine este responsabil? Cei mai mulți analişti dau vina pe fermitatea Olandei.
Îmbunarea „frugalilor”
Pe hârtie, esențialul era necontestat: propunerea lui Charles Michel, președintele Consiliului European, privind un buget pe șapte ani în valoare de 1.074 miliarde de euro a fost adoptat. Și aici au trebuit influențați, îmbunaţi „frugalii”, întrucât propunerea inițială a Comisiei Europene era de 1.100 miliarde de euro, și cea a Parlamentului European, de 1.300 miliarde. Cifre respinse de aceștia.
Contribuția statelor membre va fi un pic mai mare, cu 1% din PIB, deși mulți au cerut un efort „mai marcat” pentru compensarea plecării Regatului Unit din Uniune, unul dintre importanţii contributori, precum și pentru finanțarea noilor priorități europene. Surse informate, apropiate dezbaterilor, au relatat că era practic imposibil să le ceri „frugalilor” să se îndatoreze pentru alții, prin planul de relansare și prin majorarea contribuțiilor la bugetul europeană.
Bugetul UE, victimă a durității negocierilor
Bugetul a fost dublă victimă a durității discuțiilor pe marginea planului de relansare. Acesta din urmă venea să completeze bugetul tradițional ce distribuia subvenții la proiecte europene. Ori, această parte a bugetului „s-a topit” de-a lungul dezbaterilor, pentru a se putea menține cea rezervată subvențiilor directe acordate acum statelor, pentru susținerea planurilor lor naționale. Cu alte cuvinte, nevoile naționale de lichidități pe termen scurt au luat locul investițiilor colective pe termen mediu, în sectoare prezentate totuși drept prioritare și de viitor, cu mai multe luni în urmă.
Fondul european de apărare, mult diminuat
Fondul european de apărare, care trebuie să permită cofinanțarea de către UE a unor proiecte industriale comune, nu va fi dotat decât cu 7 miliarde de euro, în loc de 13 miliarde anunțate inițial în propunerile Comisiei Europene. Dosarul Spațial, un alt proiect în mâinile Bruxellesului, va beneficia, în schimb, de 15,7 miliarde de euro. Când a venit vorba de criza sanitară, spun sursele apropiate negocierilor, a intervenit o „retragere” a ambițiilor arborate inițial, programul „EU4Health” fiind pur și simplu suprimat, provocând revolta unui mare număr de eurodeputați.
Polonia se va descurca cu cărbunele său
În timp ce „green deal” se vrea a fi alpha și omega politicilor comunitare, măsuri vizând susținerea lui au fost radical revizuite în scădere. „Fondul pentru tranziția justă” destinat ajutorării țărilor cu cea mai mare întârziere în ieșirea din utilizarea cărbunelui ca sursă de energie (în special Polonia) a fost redus la o treime, până la 10 miliarde de euro, față de prevederea inițială.
Ce să mai vorbim de Cercetare și programul Erasmus+ ?
O lovitură dură a fost dată cercetării: programul „HorizonEU” este dotat cu 81 miliarde de euro și nu cu 100 miliarde, cât se sconta. Un semnal ce nu corespunde ambițiilor afișate de Europa în cursa pentru 5G și inteligență artificială.
Programul Erasmus+, cel mai cunoscut și cel mai popular în Europa, va fi, și el, redus față de prevederile inițiale. Parisul, și nu doar el, nu-și ascund regretul în legătură cu reducerile la acest program, dar preferă să se felicite pentru faptul că au menținut sumele destinate Politicii agricole comune și politicilor de coeziune.
