Studiu KeysFin
Piața locală a vinului a însumat aproximativ 1,8 miliarde lei în 2019, scăderea fiind de 11,4% față de 2018, iar în 2020 trendul va continua, până la o cifră de afaceri de aproximativ 1,7 miliarde lei, potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin. Deși afacerile au scăzut, rezultatul net din 2019 a fost de 87,4 milioane lei, de aproape 10 ori mai mare față de cel din 2018 și, totodată, cel mai bun rezultat din ultimii 10 ani.
Este de menționat însă că rezultatul net al pieței vinului din ultimii ani a fost sever afectat de rezultatele financiare ale Murfatlar SA, al cărei faliment a fost declarat în 2018, însă, bineînțeles, creșterea din 2019 s-a datorat și eficientizării business-urilor celorlalți mari jucători din piață.
În ceea ce privește scăderea cifrei de afaceri din piața vinurilor locale, aceasta a fost cauzată în principal de condițiile meteo nefavorabile. Cu toate acestea însă, țara noastră rămâne pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume și pe locul 6 în Europa.
„România are potențial viticol, iar faptul că avem atât de multe zone în care se produce vin de calitate este un indicator bun pentru viitorul vinului românesc. Mai departe, expansiunea la nivel internațional și poziționarea a cât mai multor brand-uri în zona premium vor contribui la avântul pieței, care nu se poate baza în totalitate pe consumul intern, mai ales că publicul care alege vinul îmbuteliat nu se va dubla cu siguranță în următorii ani”,a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.
În 2019, în România existau 576 companii care se ocupau de producția de vinuri și/ sau cultivarea de struguri (CAEN 1102 – producția de vin din struguri și CAEN 0121 – cultivarea strugurilor), cu 5% mai puține raportat la 2018, însă o creștere cu 36% față de 2009. Deși cele mai multe dintre acestea sunt microîntreprinderi (470), cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii, cu 69% din total. Totodată, companiile medii au angajat 53% din forța de muncă a acestei piețe în 2019, fiind urmate de cele mici, cu 27% din total. Dintre companiile analizate, 279 (48%) au înregistrat profit în 2019, 230 (40%) au fost pe pierdere, iar restul au avut un rezultat nul.
Alba, principalul Terroir al vinurilor româneşti
Județul Alba conduce din punct de vedere al cifrei de afaceri, cu 279,9 milioane lei și 16% din total, cea mai mare companie de aici fiind JIDVEI SRL FILIALA ALBA. Bineînțeles, pe plan local există mulți alți producători de vinuri, mai ales că în acest județ se află 4 din cele mai importante podgorii din Transilvania.
Mai mult, autoritățile locale au înființat, încă din 2007, Asociaţia „Ţara Vinului”, care are ca scop promovarea turismului viticol în județ și care a contribuit la implementarea „Drumului vinului”, un traseu semnalat prin panouri speciale pentru a ajunge la principalele obiective de acest fel din județ.
Pe locul 2 în top se află județul Vrancea (260,3 milioane lei – 14,8%), iar pe următoarele locuri județele Prahova (243,6 milioane lei – 13,9%), Timis (243 milioane lei – 13,9%) și București (193,8 milioane lei – 11%) . Mai mult, primele 5 județe au generat 69,6% din cifra de afaceri a sectorului.
În ceea ce privește topul producătorilor de vin locali, liderul pieței, cu o cotă de 11,3% și 199 milioane lei cifră de afaceri, este CRAMELE RECAȘ SA. Clasamentul este completat de JIDVEI SRL FILIALA ALBA (10,9%), COTNARI SA (8,2 %), CRAMA CEPTURA SRL (5,8%) și ZAREA SA (5,7%). Top 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 980,4 milioane de lei anul trecut, ceea ce reprezintă 56,4% din piață.
Cât despre topul profitabilității, cel mai profitabil jucător din piață în 2019 a fost CRAMELE RECAȘ SA, cu un rezultat pozitiv care reprezintă peste un sfert din profitul industriei. Pe următoarele locuri se află JIDVEI SRL FILIALA ALBA, CRAMA CEPTURA SRL, ZAREA SA şi La BARRIQUE SRL. Top 5 companii au generat împreună aproape 54% din profitul sectorului în 2019.
Angajaţi puţini, supliniţi cu mulţi zilieri şi procese de producţie automatizate
Numărul mediu de salariați din acest domeniu a scăzut cu aproape 6% în 2019, cu 3% în ultimii 5 ani, însă cu aproape o cincime în ultimii 10 ani, la 5,7 mii de angajați în 2019. Acest trend este cauzat atât de faptul că mulți producători preferă să lucreze cu zilieri în plin sezon, cât și de faptul că s-au făcut investiții în automatizarea proceselor de producție.
VINCON VRANCEA SA este cel mai mare angajator, cu 7,6% din forța de muncă a sectorului, compania fiind urmată de COTNARI SA (6,4%), ZAREA SA (3,8%), JIDVEI SRL FILIALA ALBA (3,1%) și CETATEA DE BALTĂ SRL. Împreună, cei mai mari 5 angajatori au concentrat aproape 24% din forța de muncă a pieței locale a vinului. Pe de altă parte, 219 companii (38% din total) nu au avut niciun angajat în 2019.
Predicţii la nivel internaţional
La nivel mondial, producția de vin este estimată în acest an la 258 milioane hectolitri, volumul fiind apropiat de cel cel din 2018 (creștere de doar 1%) și ușor mai bun decât cel din 2019, când au fost produși 256 de milioane de hectolitri, potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OVIS).
În ceea ce privește Uniunea Europeană, volumul producției de vin este estimat la 159 milioane hectolitri pentru acest an, cu 5% mai mult decât în 2019.
Sunt preconizate creșteri în Franța (43,9 milioane hectolitri, +4%), Spania (37,5 milioane hectolitri, +11%), Germania (8,9 milioane hectolitri, +8%), Ungaria (2,9 milioane hectolitri, +22%) și Austria (2,7 milioane hectolitri, +10%).
De cealaltă parte, Italia, cel mai mare producator de vinuri din lume, are o scădere ușoară, de 1%, ajungând la 47,2 milioane hectolitri în 2019. De asemenea, România (3,6 milioane hectolitri) și Grecia (2 milioane hectolitri) au scăderi de 7% și respectiv 2%, la producția anuală, raportat la 2019.
