La Centrul de Management Integrat al Deşeurilorvor fi transportate, sortate şi prelucrate deşeurile din întregul judeţ, iar de aici doar cantitatea care urmează a fi depozitată să fie transportată la depozitul Fin Eco. Va fi ca o fabrică, în care toate procesele din cadrul fluxului tehnologic să fie desfăşurate în hale închise şi inclusiv compostarea să fie realizată în tunele de compostare. De asemenea, aici nu va fi depozitare, nici măcar temporară. Deşeurile vor fi recepţionate într-o hală (nu pe platforma deschisă) şi introduse direct pe fluxul tehnologic.
Sunt mai multe cerinţe specifice referitoare la amplasamentul CMID, care ţin de distanţa minimă faţă de zonele locuite, faţă de ariile protejate, apele curgătoare etc. El trebuie să fie amplasat pe o rază de maximum 30 de km faţă de municipiul Braşov, să aibă un acces uşor pentru transportul deşeurilor şi să aibă acces la utilităţi. Pentru realizarea CMID este necesară o suprafaţă de aproximativ 15 hectare.
În vederea găsirii unui amplasament pentru CMID, au fost purtate discuţii şi efectuate vizite pe teren în aproape toate UAT-urile de pe o rază de 30 de km în jurul Braşovului, respectiv la Săcele, Tărlungeni, Budila, Dumbrăviţa, Codlea, Vulcan, Feldioara şi Prejmer.
Au fost identificate două locaţii posibile pentru CMID, care întrunesc condiţiile şi sunt în curs de evaluare în cadrul Studiului de fezabilitate şi în urma acestuia se va stabili care este cea mai avantajoasă din toate punctele de vedere:
– una este situată la Săcele, lângă depozitul Fin Eco, unde Primăria poate pune la dispoziţia proiectului 4,08 hectare, iar diferenţa ar trebui să fie achiziţionată de la diverşi proprietari. Într-o primă etapă era necesar să se achiziţioneze terenuri de la aproximativ 35 de proprietari pentru completarea suprafeţei necesare pentru proiect, dar în urma realizării mai multor variante pentru CMID a fost identificată varianta cea mai avantajoasă, în care trebuie cumpărate terenuri de la 16 proprietari. Totuşi, chiar şi achiziţia unui număr de 16 parcele într-un timp scurt este dificilă.
– cealaltă locaţie este amplasată pe teritoriul comunei Prejmer, aproape de graniţa cu Hărman, la o distanţă mai mult decât suficientă de toate zonele locuite. Este situată la o distanţă de peste 2,8 km de Prejmer şi la o distanţă mai mare, de peste 3 km, faţă de Hărman şi Tărlungeni. Aici fost identificat un teren cu o suprafaţă suficientă, având un singur proprietar. În urma discuţiilor, a fost semnată o promisiune de vânzare prin care se poate asigura locaţia până la realizarea Studiului de fezabilitate. În cazul terenului de la Prejmer, avantajele sunt distanţa mare faţă de zonele locuite, faptul că este o singură parcelă care poate fi achiziţionată, nu este necesară exproprierea, iar pentru a ajunge la locaţie camioanele nu vor trebui să travereseze nicio localitate.
Amplasamente pentru Staţie de transfer şi Staţii de sortare şi tratare mecano-biologică – TMB
La Rupea, în urma discuţiilor cu Primăria a fost identificat un teren pentru Staţia de transfer şi deja au început demersurile pentru a acorda drept de folosinţă Consiliului Judeţean asupra suprafeţei respective.
La Făgăraş, Primăria nu a putut să pună la dispoziţia proiectului suprafaţa de teren necesară şi a indicat că există terenuri disponibile pentru a fi achiziţionate pe o platformă industrială din localitate. În urma discuţiilor cu lichidatorul judiciar al societăţii şi în urma vizitei la locaţie, a fost identificat terenul în cauză, care are însă dezavantajul principal că în evidenţa APM Braşov, respectiva suprafaţă apare înregistrată ca potenţial contaminată, astfel fiind necesară întocmirea unui studiu, de către o firmă de specialitate, pentru a se stabili dacă terenul este sau nu este contaminat. Acest lucru generează o serie de dificultăţi: achiziţia publică şi realizarea studiului impune o perioadă de timp suplimentară, de natură să întârzie depunerea solicitării de finanţare. De asemenea, Consiliul Judeţean nu poate comanda un studiu pentru un teren care nu îi aparţine şi nu poate cumpăra un teren care este potenţial contaminat.
„Am identificat, însă, la Făgăraş un teren în afara limitei de localitate, pentru care în mandatul anterior a fost dat drept de administrare Consiliului Judeţean, iar autoritatea judeţeană a întocmit PUZ-ul pentru Staţie de sortare şi TMB, şi ulterior a fost realizat şi PUG-ul în care pentru terenul respectiv este menţionată Staţie de sortare şi TMB. Am verificat zona care are destinaţie de zonă industrială, nu au fost eliberate niciun fel de autorizaţii de construcţie pentru case de locuit în zonă şi există hotărâri de consiliu local pentru acordarea dreptului de administrare, aprobarea PUZ şi PUG, deci suntem foarte avansaţi cu această locaţie. În prezent, purtăm discuţii cu Primăria Făgăraş pentru finalizarea demersurilor legate de acest teren”, explică vicepreşedintele CJ Szenner Zoltan.
Locaţia depozitului de deşeuri
În momentul actual, pentru a putea realiza un depozit nou în cadrul proiectului SMID, ar fi necesare obţinerea unei derogări de la Ministerul Mediului pentru autorizarea depozitului, în condiţiile în care există în judeţ un alt depozit autorizat, găsirea unei locaţii potrivite şi obţinerea sprijinului pentru proiect din partea consiliului local din UAT-ul unde se află locaţia şi, cel mai probabil, completarea Legii 255/2010 a exproprierii, astfel încât să permită exproprieri şi în ceea ce priveşte realizarea de investiţii în domeniul sistemelor de management integrat al deşeurilor. Potrivit vicepreşedintelui Szenner Zoltan, „în termenul pe care îl avem până la depunerea solicitării de finanţare, care trebuie să se întâmple cel mai târziu în iulie 2022, aceste condiţii nu pot fi îndeplinite. Găsirea unei locaţii care să fie acceptată de populaţie este extrem de dificilă, iar construirea şi autorizarea unui nou depozit este un proces care se întinde pe o durată de aproximativ 5 ani. Dacă încercăm să legăm proiectul SMID de construirea unui nou depozit, va trebui ca la depunerea solicitării de finanţare să avem locaţia disponibilă (pentru asta este necesară şi modificarea Legii exproprierii), obţinută derogarea pentru autorizarea depozitului şi modificarea documentaţiei deja întocmite, PJGD, Masterplan, SF etc., ceea ce va duce la pierderea finanţării pentru proiectul SMID”.
„Când am venit la CJ şi am preluat stadiul în care se află proiectul, primul lucru a fost să explorez toate variantele de a deschide un nou depozit şi am abandonat acest lucru doar în momentul în care mi-am dat seama că a merge mai departe pe această linie şi a lega solicitarea de finanţare pentru SMID de deschiderea unui nou depozit ne va duce doar la pierderea finanţării, pentru că este imposibil să ne încadrăm în timp. Pe termen lung, considerăm necesară pregătirea unei locaţii pentru un viitor depozit, astfel încât atunci când depozitul de deşeuri existent Fin Eco va atinge capacitatea de 75%, judeţul Braşov să aibă o soluţie disponibilă pentru depozitarea deşeurilor. În acest sens, am prevăzut în PJGD posibilitatea deschiderii unui nou depozit şi am efectuat demersuri concrete pentru completarea Legii 255/2010 a exproprierii, astfel încât să fie inclusă şi posibilitatea exproprierii pentru realizarea depozitelor de deşeuri noi, nu numai pentru închiderea depozitelor existente”, declară vicepreşedintele Zoltan Szenner.
Implementarea Sistemului de Management al Deşeurilor în judeţul Braşov nu poate fi realizată fără implicarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ADI ISO Mediu.
„ADI ISO Mediu este parte a acestui concept şi trebuie să înţelegem cu toţii că vom putea atinge obiectivul în privinţa întregii problematici a gestionării deşeurilor doar în parteneriat cu toate autorităţile locale din judeţul Braşov. Cu toţii trebuie să ne asumăm faptul că deşeul este responsabilitatea tuturor, dar, în egală măsură, să ajungem să înţelegem că deşeul este o resursă. Întoarcerea în economia circulară a deşeurilor reprezintă un obiectiv important, dar pentru realizarea căruia este nevoie de foarte multă informare, educare şi implicare”, concluzionează vicepreşedintele Todorică Şerban.
