Un drum roman vechi de două milenii a fost descoperit recent pe şantierul Autostrăzii Transilvania.
Pentru informarea corectă, CNAIR anunță că, în cadrul proiectelor de infrastructură rutieră (lansate din 2015 până în prezent), a introdus în caietele de sarcini și a promovat realizarea unei etape a cercetării arheologice care presupune o evaluare de teren și practicarea unor secțiuni intruzive pe aliniamentul traseelor finale (diagnostic arheologic intruziv), potrivit cnadnr.ro.
Această măsură a fost aplicată pentru ca, încă de la faza studiilor de fezabilitate, să se identifice corespunzător potențialul arheologic și, în funcție de rezultate, să se opteze fie pentru modificări de traseu, fie pentru identificarea unor soluții tehnice care să nu afecteze vestigii arheologice cu o valoare inestimabilă (cu caracter de resursă neregenerabilă).
Mai mult, în conținutul caietelor de sarcini, parte a documentațiilor de atribuire a contractelor de întocmire a Studiilor de fezabilitate și/sau a Lucrărilor de proiectare și execuție a unor obiective de infrastructură rutieră, se regăsește observația potrivit căreia: „În condițiile unor descoperiri excepționale/situri arheologice care nu se pot evita, se vor elabora fie soluții tehnice de proiectare care să le afecteze cât mai puțin, fie soluții de protejare/conservare”.
CNAIR a reușit, printr-un efort conjugat al arheologilor și inginerilor din cadrul Serviciului de proiectare, reconfigurarea nodului rutier din zona Sutor, astfel încât să nu fie afectată latura de nord-est a castrului roman. Prin această modificare, s-a respectat și solicitarea adresată de către Comisia Limes de a nu afecta castrul roman, care este propus a fi inclus în patrimoniul UNESCO.
După semnarea contractului de lucrări în 2020, au fost extinse și prospecțiunile geofizice în exteriorul castrului. Hărțile rezultate în urma prospecțiunilor geofizice au relevat noi structuri arheologice precum cuptoare romane utilizate pentru arderea ceramicii/obiectelor din ceramică.
Secțiunea de drum roman care deservea castrul roman, pusă în evidență ca urmare a cercetării arheologice, se păstrează în condiții foarte bune, deoarece a fost acoperită de un strat de aluviuni rezultat în urma unei inundații masive, probabil din aceeași perioadă cu funcționalitatea drumului. Un alt tronson de drum roman, care face legătura între satele Nădășelu și Șardu, a fost dezvelit pe o lungime considerabilă, de aproximativ 150-200 m, însă starea de conservare este precară.
De la debutul cercetării arheologice preventive, personalul de specialitate din CNAIR s-a aflat periodic în teren pentru monitorizarea lucrărilor și identificarea unor soluții de conservare a vestigiilor descoperite.
CNAIR ia în considerare soluții optime de conservare, de punere în valoare și de includere într-un circuit turistic a vestigiilor de o valoare inestimabilă, toate aceste demersuri realizându-se cu implicarea factorilor decizionali din cadrul Ministerului Transporturilor și într-o strânsă colaborare cu Ministerul Culturii.
