Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în parteneriat cu Asociația Centrul de Scufundări Subacvatice, a lansat vineri, 16 iulie 2021, proiectul „Plaurul, instrument de gestionare durabilă a apelor și biodiversității”. Inițiatorii au montat și lansat pe lacurile Reci, Pădureni și Racoș insule plutitoare care susțin curățarea lacurilor, ajută peștii prin fenomenul de umbrire și oferă spațiu de cuibărit pentru păsări.
Consilierul de stat László Borbély, coordonatorul Departamentului, susține transformarea proiectului într-un program național:
„Am pornit un proiect pilot de mare potențial pentru decontaminarea apelor și care vine în sprijinul biodiversității. În următoarea etapă, ne propunem să montăm camere pe plauri astfel încât oricine să poată observa în timp real cum interacționează viețuitoarele cu aceste insule plutitoare. De asemenea, vom urmări eficiența asupra calității apelor. Prin discuțiile pe care le-am avut cu autoritățile locale prezente la eveniment și cu reprezentanți ai Agenției de Mediu și Apele Române, avem în vedere transformarea acestui proiect pilot într-un program național. Mai mult, în premieră pentru România, vom experimenta folosirea plaurilor în completarea stațiilor de epurare care nu sunt foarte eficiente.”
Dispariția plaurilor naturali este cauzată de activități umane: regularizarea cursurilor de apă, navigația tot mai intensă, dispariția malurilor cu stuf din care se desprind natural acești plauri, etc. Plaurii artificiali au fost asamblați și lansați la apă de echipa scafandrului Jenő Szabó, care a colaborat în trecut cu celebrul explorator Jacques-Yves Cousteau. Jenő Szabó a descris modul în care sunt formate insulele plutitoare, beneficiile pe care le au și s-a declarat încântat de posibila extindere a proiectului.
Înregistrarea evenimentului de lansare poate fi urmărită integral la acest link.
Beneficii ale plaurilor
– Epurarea apelor este realizată într-un mod mult mai eficient decât procesul realizat de plantele de pe marginea lacurilor, deoarece abundența de oxigen dizolvat în straturile de suprafață favorizează procesele biochimice oxidative: rădăcinile plantelor se dezvoltă într-o zonă aerobă, generată de vânt și curenții de apă, iar rădăcinile adventive dezvoltate de stuf extrag nutrienții direct din masa apei;
– Previn înmulțirea algelor prin extragerea nutrienților direct din stratul de apă superficial și prin umbrirea eficientă a acestuia: stratul superficial de apă asigură astfel zona cea mai favorabilă pentru dezvoltarea algelor (datorită soarelui se încălzește cel mai rapid și asigură luminozitate maximă pentru fotosinteză);
– Asigură condiții optime pentru cuibăritul și înmulțirea păsărilor acvatice, prin siguranța oferită de depărtarea de la mal și protecția plantelor care alcătuiesc plaurul;
– Asigură protecție animalelor acvatice și amfibii în zona subacvatică datorită abundenței rădăcinilor plantelor;
– Încetinesc eutrofizarea lacurilor, plaurii prezentând o dezvoltare mai accelerată față de plantele de pe mal (diminuează cantitatea nutrienților la care au acces plantele de pe mal) iar biomasa rezultată poate fi îndepărtată oricând ușor tractând plaurii la mal.
În plus, plaurii artificiali:
– Pot fi adaptați diferitelor suprafețe de apă (ape curgătoare și lacuri, de dimensiuni diferite), datorită modularității constructive;
– Pot fi adaptați diferitelor cerințe specifice (predominant filtrant, epurator, opritori de peturi plutitoare la suprafață, loc de cuibărit și de înmulțire pentru păsări acvatice protejate, loc de înmulțire pentru diferite specii de pești prin suspendarea de platforme subacvatice construite în acest sens);
– Pot fi implementați în locații multiple datorită transportului: modulele de plauri sunt dimensionate după paleții uzual folosiți în transportul de marfă;
– Pot fi ancorați, reducând mobilitatea lor la un perimetru predefinit;
Materialele din care sunt realizați sunt biodegradabile și accesibile pe scară largă, respectând principiile economiei circulare și sustenabilității.
