De la patriotismul lui Bălcescu la pozitivismul lui Comte, în ”Constelaţii diamantine”

În cel mai recent număr (iulie 2021) al revistei de cultură universală ”Constelaţii diamantine”, sub titlul ”Eroii neamului – eroi veşnic vii” (I), Nicolae Mareş propune (pornind de la sărbătorirea Zilei Eroilor, ce a avut loc recent, pe 10 iulie) o rememorare a celor care au pierit în războaie pentru această ţară şi la reparaţia morală care li se cuvine şi care, iată, încă se mai lasă aşteptată. Veţi găsi mărturii istorice cutremurătoare.

La 202 ani de la naşterea istoricului, scriitorului şi revoluţionarului român Nicolae Bălcescu (n. 29 iunie 1819), Livia Ciupercă evocă figura acestuia în materialul ”Nicolae Bălcescu -202), relevând, totodată, importanţa ”modelului” reprezentat de Mihai Viteazul, portretizat, la rându-i, în capodopera lui Bălcescu, ”Românii supt Mihai Voievod Viteazul”.

Sub genericul ”Jocul minţii”, Doina Drăguţ abordează aceeaşi poezie cu înclinaţii filosofice, în care suntem invitaţi, în primul rând, la descoperirea sinelui, dar şi a lumii/universului din care facem parte: ”Devorat de întrebări/el se caută pe sine/într-un strop/din timpul său” (Urcuş spre sine). Excelentă redare a raportului efemer/etern care urmăreşte fiinţa umană pe tot parcursul existenţei terestre. Sau: ”Eliberat de orice ataşare/îşi lasă spiritul să rătăcească/se desprinde apoi de corpul său (…)/apele se limpezesc/spre calea de regăsire/care este începutul” (Calea de regăsire). O lecţie de metafizică, concentrată în doar câteva versuri. ”Nu trebuie să fii perfect/ca să fii profund”, mai spune poeta în ”Un om”, intuind că perfecţiunea, în formă terestră, va rămâne mereu un deziderat, însă avem, tot aici, cheile pentru a decripta ceva din misterul existenţei.

- Publicitate -

Sub titlul ”Viitorul omenirii va consta în coeziunea dintre ţări pe afinităţi culturale”, Al. Florin Ţene arată că atât afinităţile cât şi divergenţele culturale şi sociale pot defini relaţiile între state/civilizaţii, opinând însă că ”dragostea pentru întreg nu este anulată de preferinţa pentru o parte” şi lăsând să se înţeleagă că izbucnirea unor conflicte între grupuri din culturi diferite duce la o divizare esenţialmente falsă.

O poezie sensibilă şi interesantă ca mesaj (Păşind pe o frunză de cristal) semnează Daniel Ioniţă. ”Frunza se putea rupe în orice moment, aruncându-mă înspre moarte…/Dar sunetul paşilor mei va suna pentru un timp,/Uneori fericit, adeseori tragic”. Poetul pare într-o continuă căutare a sensului existenţei şi a eliberării de suferinţa terestră, găsind în cele din urmă înţelegere şi alinare în faţa divinităţii. (”Ci vei păşi pe străzile Mele de aur, şi pe trotuarele Mele de diamant./Atunci cântecul tău va răsuna din infinitul luminii,/şi din ecoul bucuriei îngerilor”).

Vavila Popovici continuă serialul ”Filozofia, religia, ştiinţa, politica” cu un episod dedicat filosofului şi sociologului francez Auguste Comte, fondatorul şcolii de filozofie cunoscută sub numele de pozitivism. Chiar primul citat din acesta este deosebit de incitant: ”Ideile conduc lumea sau o aruncă în haos”. (Iar un detaliu foarte interesant, având cert o semnificaţie mai mult decât cea lingvistică, este acela că lui Comte i-ar putea fi atribuită crearea termenului de ”altruism”). Veţi găsi în material atât elemente biografice necesare înţelegerii marelui gânditor, chiar şi în aspectele sale negative, cât şi reperele principale ale învăţăturii sale. Comte afirma că ”scopul pozitivismului este de natură practică, realizat printr-o măsură educativă; o reformă sufletească în sensul spiritului pozitiv. Sentimentul social este cel prin care altruismul ia locul egoismului, şi el trebuie dezvoltat”.

Pe parcursul întregului număr veţi găsi ilustraţii cu lucrări semnate de Pablo Picasso, o rememorare a creaţiilor acestuia care suntem siguri că va constitui un punct de atracţie pentru cititor, mai ales că prezenta ediţie se încheie cu un material despre celebrul pictor spaniol, semnat Filip Tudora (Picătură de pictură: Pablo Picasso). Autorul scrie: ”Optzeci de ani de activitate artistică – pictură, sculptură, poezie, desen, grafică, ceramică – reflectă multilateralitatea creaţiei lui Picasso, care trăieşte pentru artă şi prin artă”.

Mai semnează: Mihai Caba, Ionel Popa, Ion Popescu-Brădiceni, Silviu Doinaş Popescu, Dragoş Niculescu, Laura Cosmina Vlad, Marin I. Arcuş, Rodica Gabriela Chira, Aureliu Goci, Ionel Necula-Tecuci, Mihai Merticaru, Daniel Marian, Corneliu Vasile, Angela Monica Jucan, Adriana Răducan, George Petrovai, Gelu Dragoş, Gheorghe Andrei Neagu, Vasile Filip, Veronica Balaj, Galina Martea, Ion Gabriel Puşcă-Lupişor, George Filip, Wallace Stevens (trad. Marin Mihalache), Ştefan Radu Muşat, Mariana Zavati Gardner, Ion Iancu Vale, Ştefania Marineanu, George Eftimie.