Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Ultimele evoluții în domeniul criptomonedelor sau cum să dai vrabia (banii) din mână pe ICO-ul de pe gard
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Analiză

Ultimele evoluții în domeniul criptomonedelor sau cum să dai vrabia (banii) din mână pe ICO-ul de pe gard

Curierul Național
Autor
Curierul Național
Publicat 16 noiembrie 2018
Distribuie

 

Conform unui studiu recent făcut de EY la nivel global, Initial Coin Offerings: The Class of 2017 – one year later (Ofertele inițiale de monede: Promoția 2017 – un an mai târziu), care a examinat progresul ICO-urilor și veniturile din astfel de investiții, lucrurile nu par să arate atât de bine pe cât s-ar fi așteptat investitorii cuprinși de frenezie în iarna trecută. În prima jumătate a anului 2018, 86% din principalele oferte inițiale de monede (ICO-uri), care au fost cotate la o bursă de schimb de criptomonede în 2017, sunt sub prețul lor inițial de cotare, iar un portofoliu al acestor ICO-uri a scăzut cu 66% de la apogeul pieței de la începutul acestui an. Mai mult, 30% dintre acestea și-au pierdut substanțial valoarea.

Studiul a constatat că lipsa unei evaluări fundamentate și a unui proces de due-diligence de către potențialii investitori duceau la o volatilitate extremă în performanța ICO-urilor, care este încă o problemă în continuare. De asemenea, studiul a identificat că ICO-urile au susținut că au strâns mai mult de 15 miliarde USD în 2018, în comparație cu 4,1 miliarde USD în 2017.

Cu toate acestea, EY a constatat că doar 29% (25) dintre proiectele ICO din 2017 pe care EY le-a evaluat au realizat prototipuri sau produse de lucru – o creștere de doar 13% din decembrie 2017. Restul de 71% nu au nicio ofertă pe piață.

Monedele virtuale scad în valoare
Studiul a examinat, de asemenea, cele 25 de companii cu produse de lucru. Din cele 25, șapte acceptau plata în moneda curenta (”fiat”) precum și monede ICO pentru ofertele lor de produse. Ca urmare, clienții pot efectua achiziții direct, fără a cumpăra monedele emise în procesul ICO, evitând, prin urmare, comunitatea deținătorilor de monede și diminuând valoarea monedelor ICO. În cel puțin un caz, o companie ICO a abandonat investitorii ICO prin faptul că nu le mai acceptă monedele (de-tokenizare).

Platforma Ethereum rămâne dominantă
Ethereum este platforma dominantă și prezintă cea mai mare activitate în rândul dezvoltatorilor și pe social media. Deși apar platforme noi în mod regulat, nu există niciun semn că noile proiecte de infrastructură ale ICO-urilor au avut vreun succes în reducerea dominației Ethereum ca principala platformă în domeniu.

- Publicitate -

Concluzii
Studiul concluzionează că, având în vedere aceste evoluții, nivelul beneficiilor nu pare să justifice riscurile asumate pe această piață, iar câștigurile pot fi realizate doar printr-un noroc excepțional sau o strategie vizionară de portofoliu. Procesul de due-diligence și conștientizarea riscului sunt așadar mai importante decât oricând.

În România nu putem spune că lucrurile sunt în vreun fel diferite. După efervescența care a cuprins investitorii la începutul anului, domeniul a intrat încet-încet într-un con de umbra. Autoritățile nu s-au grăbit să reglementeze dar nici să interzică fenomenul, așteptând luarea unei decizii la nivelul Uniunii Europene (decizie care se lasă încă așteptată).

În plus, din punct de vedere fiscal, problema criptomonedelor pare să fie complet ignorată, autoritățile nearătându-se interesate în a oferi soluții celor implicați în astfel de operațiuni. Pentru moment, lucrurile par înghețate. Investitorii care au pariat pe domeniu de la început și care acum stau pe niște câștiguri potențial semnificative nu au curajul de a face pasul către autorități și a solicita clarificări. De cealaltă parte, fiscul nu poate solicita plata impozitului pe aceste câștiguri atâta vreme cât criptomonedele nu sunt tansformate în bani reali care să fie virați în conturile contribuabililor (persoane fizice sau juridice).

Cei care au aflat de domeniu mai târziu sunt, de asemenea, indeciși. În măsura în care lucrurile nu par deloc transparente, riscurile se arată ca fiind foarte mari, iar fantoma fenomenului Caritas din urmă cu peste două decenii încă mai bântuie.

Așteptăm așadar ca tehnologia blockchain, aflată în spatele acestui domeniu, să își demonstreze potențialul uriaș. Abia atunci vom putea spune că începe cu adevărat o nouă eră în economie, dominată de criptomonede.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior Coreea de Nord ar fi testat «cu succes» o «armă tactică ultramodernă»
Articolul următor hidroelectrica Deşi are de recuperat 100 de milioane de euro în dosarul Hidroelectrica, statul român nu a reuşit, la 3 ani de la sentinţă, nici măcar să-şi acopere costul expertizei
Un comentariu
  • stiutor de treburi spune:
    16 noiembrie 2018 la 23:50

    Hmm… „…o nouă eră în economie, dominată de criptomonede.”

    Acea era se va termina cu furtul criptomonedelor din conturile clientilor.
    Da, stiu teoria, nu se poate, caci sistemul e distribuit si controlul e din multe parti… bla, bla, bla…

    O singura intrebare:
    In caz ca ti se fura cryptomonezi din cont, unde depui reclamatie si ce articol din Codul Penal invoci?

    P.S.
    In caz ca depui reclamatie la politia romana vei fi intrebat in ce tara s-a petrecut furtul, tinand cont ca politia romana are jurisdictie doar asupra teritoriului Romaniei

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Scara lui Jacob (1990), un film de neuitat despre traumele și ororile războiului
Cultură și Educație
Elisabeta Bostan – o mare regizoare pentru cei mici
Cultură și Educație
PPE şi Renew Europe cer Comisiei Europene să blocheze finanţarea prin PNRR pentru România din cauza „amendamentului Fritz”
Extern

Flux RSS: Știri Financiare Știri Financiare

  • Românii cumpără haine mai rar. 8 din 10 caută branduri de calitate la preț redus
  • WALDEVAR construiește pentru SANY un proiect de 95 MWp solar și 220 MWh de stocare
  • JYSK inaugurează două magazine în Pantelimon și Câmpulung Moldovenesc
  • SellNet: Cum construiești o listă de prospecți B2B de calitate?
Multime de oameni
Analiză

9 din 10 români din mediul urban nu își vor vizita rudele de Paște

3 minute
Ioana Filipescu Stamboli, Partener Deloitte Romania
Analiză

2020, an dificil pentru piața de fuziuni și achiziții

3 minute
energie
Analiză

Antreprenorii din energie așteaptă soluțiile UE

5 minute
Analiză

Deși cred că este mai greu decât să fii angajat, 5 din 10 români își doresc să fie antreprenori sau freelanceri

5 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?