Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Impactul optimizării fiscale a muncii în România – între legalitate și ilegalitate
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Fiscalitate

Impactul optimizării fiscale a muncii în România – între legalitate și ilegalitate

Contributor
Autor Contributor
Publicat 11 iunie 2022
Distribuie
Iancu Guda
Iancu Guda, Director General al Coface Credit Management Services

Observ extinderea unei practici fiscale care afectează negativ bugetul public (deci, bunăstarea noastră), și despre care se vorbește deschis, cu o relaxare șocantă, inclusiv în diferite conferințe de afaceri sau chiar la televizor: practica unor companii de “optimizare” fiscală a costurilor cu forță de muncă. În opiniile exprimate public (inclusiv de către unii politicieni!), există două suspiciuni: (i) o parte din angajații care sunt plătiți la nivelul salariului minim pe cartea de muncă mai primesc în paralel beneficii bănești nefiscalizate din partea angajatorilor (plata la negru); (îi) o parte din angajați sunt externalizati pe contracte de colaborare de tip PFA / microîntreprindere pentru reducerea impozitelor și contribuțiilor sociale plătite. Dacă prima practică este complet ilegală, a doua este într-o zonă gri, deoarece legalitatea externalizarii forței de muncă pe un contract de colaborare constă în caracterul independent al activității. Practic, totul este în regulă din punct de vedere fiscal dacă persoana respectivă respectă câteva condiții: prestează serviciile către mai mulți agenți economici, își poate alege programul de lucru sau locul desfășurării activității, riscurile inerente muncii sunt asumate de către persoana respectivă și alte câteva condiții mai extinse enumerate în codul fiscal). Dacă … problema este la acest “dacă”. Pentru că, în realitate, mulți dintre noi cunoaștem companii sau oameni care apelează la aceste practici pentru reducerea costurilor fiscale, dar unde activitatea este una dependentă, adică acel prestator de servicii lucrează doar pentru o singură companie, iar atunci “optimizarea” este evaziune fiscală. Problema devine un cancer al societății atunci când închidem ochii și nu facem nimic, pentru că “nu ne afectează pe noi” / ori “de ce să mă implic și să am probleme”. Ei bine, ar trebui să ne implicăm, pentru că evaziunea fiscală înseamnă pierderea de oportunități, investiții nerealizate și scăderea bunăstării noastre.
Eu am decis să mă implic și să contribui cu o analiză pentru evaluarea impactului fiscal cauzat de externalizarea ilegală a forței de muncă. Metodologia propusă este unică și fără precedent în cercetările realizate până acum în Romania: am calculat impactul pornind de la nivel micro – macro. Am analizat situațiile financiare publice ale companiilor, am calculat impactul fiscal (taxele neplatite) și am ajuns la următoarele concluzii: Eșantionul analizat: 23.059 companii cu venituri > 1 milion euro care angajează cca. 2 milioane de salariați (50% din întreaga forță de muncă din sectorul non-public), analizând situațiile finanicare publice pentru perioada 2015-2020; Jumătate din aceste companii au fost încadrate pentru cel puțin 1 an din perioada 2015-2020 în clasa de risc major privind externalizarea ilegală a forței de muncă. În fiecare an 1 din 4 companii analizate erau incluse în această clasă de risc; Impactul fiscal maximal (caracterul ilegal al externalizarii forței de muncă este valabil pentru toate companiile încadrate în clasa de risc major) este de 54,3 miliarde lei în perioada 2015-2020. Aceasta înseamnă impozite și contribuții sociale neplatite de aproape 11 miliarde euro. Cu acești bani se putea dubla rețeaua de autostrăzi din România (cca. 900 km de autostrada la un cost estimat de 10 milioane euro / km) și se putea construi un spital modern în fiecare județ (42 de spitale x 50 milioane euro / spital). Ce ar fi fost dacă … Fenomenul evaziunii fiscale prin externalizarea ilegală a muncii a luat amploare în perioada analizată. Practic, impactul fiscal prin taxele neplatite a crescut cu 60%, de la 7,1 mld lei (2015) până la 11,3 mld lei (2020). Combinația perfectă a unor factori motivaționali care a determinat din ce în ce mai mulți antreprenori să meargă până la limită cu această practică, sau chiar dincolo de ea: creșterea salariilor, taxele ridicate pe muncă dar reduse pe capital; Impozitele neplatite prin externalizarea ilegală a forței de muncă reprezintă cca. 8% din contribuțiile sociale și impozitul pe veniturile din salarii încasate la bugetul public. Practic, pentru fiecare 100 de lei taxe încasate pe muncă, statul ar mai fi putut încasa încă 8 lei doar prin eliminarea practicilor de externalizare ilegală a forței de muncă.

Cum am ajuns la toate aceste cifre și concluzii? Studiul integral prezintă metodologia și rezultatele obținute care sunt detaliate la final, atât din perspectiva impactului total cât și a distribuției sectoriale.
Urmăriți Curierul Național pe Google News G Adăugați Curierul Național ca sursă preferată în Google
Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior Tehnologia este esențială pentru dezvoltarea afacerilor și pentru atingerea obiectivelor ESG
Articolul următor Programul Național Cantus Mundi lansează Școala de Vară, ediția 2022
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

- Publicitate -

Ultimele articole

Declarație comună semnată de Xi Jinping, Vladimir Putin și Donald Trump la Shenzhen. Ce au convenit cei trei lideri
Extern
Abordarea aspectelor fiscale încă din primele etape poate proteja valoarea tranzacțiilor M&A în Europa Centrală și de Est
Fiscalitate
 ANPC: În mediul virtual, drepturile sunt reale
Actualitate

Flux RSS: Știri Financiare Știri Financiare

  • Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor comerciale din Europa: 29% într-un an
  • Cosmio FinTech se lansează cu o investiție de 200.000 euro și vizează 500 de clienți în primul an
  • CFR Marfă intră în faliment cu datorii de 3,6 miliarde lei. Pierderi de 2,1 miliarde în nouă ani
Featured

Ai primit o alertă de la ANAF? Care sunt verificările care îți pot economisi bani, timp și probleme

6 minute
Energie

Poate flexibilitatea consumului să mențină lumina aprinsă în România în condiții de stres?

3 minute
Fiscalitate

Ministerul Finanțelor schimbă modul de evaluare și recompensare a performanței în Agenția Națională de Administrare Fiscală: rezultate măsurabile, criterii clare și recompense acordate după performanță 

6 minute
Fiscalitate

Reprezentanții fiscului nu pot fi angajați să țină contabilitatea unei firme

4 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?