În contextul actualelor schimbăritehnologice, demografice și culturale din România, EY a realizat o analizăcomparativă a două dintre cele mai mari orașe ale țării, București șiCluj-Napoca. Analiza își propune să identifice principalele diferențe și ritmulde dezvoltare al fiecăruia din punct de vedere demografic, educațional,economic, cultural și turistic. În același timp, să ofere o perspectivă utilăatât locuitorilor, cât și celor care intenționează să deschidă o afacere într-unuldintre orașele menționate.
Bucureștiul este orașul cu cel mai mare număr de locuitori, cel mai important centru industrial și comercialdin țară. Conform Oxford Economics, în 2017, a fost unul dintre cele maiperformante orașe, cu o creștere economică mai mare decât media europeană.Acest lucru se datorează în mare măsură sectorului de servicii care este totmai important pentru capitală, cu o pondere de 23% din PIB în 2017.
Cluj-Napoca este însă pe locul 29 într-un clasament care măsoară calitatea vieții în 72 de orașe din Europa, situându-se cu 26 de locuri mai sus decât Bucureștiul. Clujul punctează mai bine decât capitala nu numai în privința calității vieții, ci și a siguranței, facilităților medicale, a serviciilor de transport și a gestionării ambuteiajelor în trafic potrivit datelor de la centrul Numbeo. Costul chiriilor în raport cu veniturile ridică o problemă în orașul transilvănean, fiind cu aproape două puncte mai mare decât în București (12,6 vs.11).
Astfel, comparația între București versus Cluj-Napoca aduce în atenție informații relevante mediului economic, atât pentru cei care se gândesc să își deschidă o afacere pe cont propriu sau poate la alegerea unui loc în care să își dezvolte o carieră.
Concluziile cercetării realizate de EY România pe baza ultimelor date ale Institutului Național deStatistică (INS) și ale Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC)arată următoarele: Creșterea populației areloc într-un ritm mai stabil în Cluj față de București. Populația capitalei ascăzut în ultimii ani 5 ani analizați (2013-2017) cu aproximativ 55.000locuitori (0,7%). Pe de altă parte, numărul locuitorilor din orașul Cluj-Napocaa crescut în acest timp cu aproximativ 2 procente.
Bucureștiul importă capital uman prin atragerea celui mai mare număr de imigranți comparativ cualte orașe, în timp ce Clujul înregistrează o mică pierdere la acest capitol.Creșterea numărului de locuitori din Cluj în ultimii 5 ani se bazează înspecial pe sporul natural pozitiv. Comparativ, sporul natural negativînregistrat în București are ca efect scăderea populației capitalei.
Ambele orașe au un fluxconstant de studenți, însă Bucureștiul, cu un număr de peste 30 de universități, are cei mai mulți absolvenți, cu potențial ulterior de încadrare pe piața muncii.
În Cluj, procentul salariaților din totalul populației este mai mare față de București (50% vs. 43%),chiar și în domeniul IT. Orașul transilvănean rămâne lider ca număr de angajațidin domeniu, raportat la populație (1,9 % vs. 1,4%).
În cei 5 ani de referință, rata șomajului la nivel de localitate este mai mare în municipiul București, menținându-se astfel pe toată perioada analizată(1,3 în 2017), comparativ cu cea din Cluj-Napoca (0,7 în 2017).
Cel mai mare preț al chiriei locuințelor se înregistrează în Cluj-Napoca, cu aproximativ 3% mai mare decât în București. Tot în Cluj, se observă un cost cu până la 20% mai mare pentru unmetru pătrat cumpărat al locuințelor aflate la periferia orașului. Bucureștiuleste însă mai scump în ceea ce privește utilitățile (apă, electricitate), cu +3%,dar și în privința meselor în oraș la restaurant – cu până la 20%.
Cu un număr de locuințede 6 ori mai mare decât în Cluj (850.000 vs. 142.000) datorate întinderii mai mari, capitala este codașă în ceea ce privește suprafața locuibilă. Casele bucureștenilor sunt în medie mai mici cu aproximativ 4 metri pătrați. Și când vine vorba de spațiul verde, clujenii se bucură de mai mult, cu 4 metri pătrațiîn plus pe cap de locuitor (21,4 în București vs. 25,3 în Cluj Napoca).
Cea mai mare creștere a înmatriculărilor de firme noi și PFA-uri în 2017 a avut loc în județul Cluj, cu50% mai multe comparativ cu 2016 (5674 vs. 8532). Deși creșterea este mai mare pentru Cluj (50% vs. 23%), în valori absolute s-au înființat cu 70% mai multe firme în București.
Similar, deși conduce detașat la nivel de țară în ceea ce privește numărul turiștilor, capitala rămâne în urma Clujului la creșterea numărului acestora de la un an la altul (creștere relativăBucurești 23% vs. 50% în Cluj). Capitala rămâne însă mai atractivă din punct devedere cultural, având mai multe obiective culturale de vizitat.
Datele analizate pentru cele două orașe confirmă Clujul ca principalul competitor al capitalei prin standardele de viață ridicate pe care le oferă, gestionarea forței de muncă prin rata șomajului scăzută, creșterea numărului de salariați, implicitcreșterea numărului de locuitori dar și a numărului de turiști, orașuldezvoltând o strategie de stimulare a economiei prin parteneriate cuuniversitățile locale bazate pe inovare, tehnologizare, cercetare, IT.
Schimbările demografice negative vor influența însă dezvoltarea economică a capitalei, ritmul decreștere economică din București încetinind la 2,3% creștere PIB în următoriicinci ani, în condițiile în care în anul 2017 s-a înregistrat o creștere de 7,2%, conform estimărilor Oxford Economics. Populația activă a capitalei a scăzutîn ultimii ani cu aproximativ 3% și se previzionează menținerea aceluiași ritmde scădere pentru următorii 5 ani, fapt care va avea repercusiuni asupracreării locurilor de muncă din capitală.
”În condițiile în care, în România, sistemul fiscal este unitar, ”marja de manevră” a autorităților în materie de nivel al impozitării fiind extrem de limitată, competiția pentru atragerea investițiilor are loc în alte sectoare decât fiscalitatea. Este deci posibil ca localizarea geografică mai bună (proximitatea cu granița de vest a țării) și politicile locale în ceea ce privește infrastructura să fie niște factori decisivi care să conducă la o creștere spectaculoasă a Clujului în comparație cu Bucureștiul.
În plus, rămâne de urmărit și evoluția celorlalte orașe mari din România, Timișoara și Iași-ul fiind deja într-o puternică efervescență, la fel cum Oradea și Alba Iulia vin puternic din urmă”, spune Gabriel Sincu, Partener Asociat în cadrul Departamentului de Asistență fiscală și Juridică, EY România.
