Băuturile tradiționale fac deliciul turiștilor străini, dar românii au început să le consume mai puțin, din dorința de a încerca și alte băuturi alcoolice. Totuși, multe dintre ele rămân în continuare populare. Tradiția gastronomică a unui popor nu constă doar în preparate culinare, ci și în băuturi. Românii au dovedit inventivitate în acest domeniu, mai ales după ce distilarea, apărută inițial în zona Orientului Mijlociu și Mediteranei, a ajuns și la joi. Chiar dacă multe sortimente sunt rezultatul influențelor din alte culturi, meșteșugul local, oamenii și produsele folosite și-au pus amprenta asupra lor și au dus la apariția unor băuturi unice. Te invităm să descoperi în continuare un top al celor mai apreciate băuturi tradiționale românești.
- Țuica
Poate că ai încercat diverse sortimente de lichior și alte băuturi din fructe, dar, tradițional, cea mai mare parte din fructele din gospodărie ajungea în butoiul pentru țuică. Cuvântul “țuică” există doar în limba română, iar modalitatea de producție este specifică acestui spațiu. Prima atestare documentară a țuicii apare în secolul al XVI-lea. Deși tradițional băutura se face doar din prune, românii numesc țuică orice băutură obținută din distilarea borhotului din fructe.
Țuica se produce tradițional în Muntenia, Oltenia, Moldova, Dobrogea și anumite regiuni din Transilvania. Țuica este atât de populară, încât țara noastră este în topul mondial al producției de prune. Un aspect specific țuicii este distilarea unică, care îi conferă arome bogate și o tărie de 35-40 de grade.
- Vin
Vinul se bea pe teritoriul țării noastre de mii de ani. Toți știm legenda conform căreia Burebista a ordonat arderea tuturor viilor, dar tradiția viticolă a dăinuit indiferentă la capriciile istoriei. Clima, relieful și condițiile de sol permit cultivarea strugurilor în multe regiuni. Unele zone viticole produc vinuri excelente și sunt renumite. Dealurile Hușilor, sudul Moldovei, Dealul Mare, Dobrogea sunt regiuni cu tradiție în viticultură. În România se produc multe sortimente de vin, atât din soiuri autohtone, cât și originare din alte țări. Feteasca Albă și Neagră, Busuioaca și Tămâioasa sunt câteva dintre soiurile românești populare.
- Vișinata
Vișinata este un lichior de fructe, care se produce din alcool, zahăr și vișine. Vișinata de calitate se face din alcool de cereale sau vodka, nu din țuică, pentru că aceasta îi afectează gustul. Tăria vișinatei este, în medie, de 25-30 grade. O poți consuma ca aperitiv, dacă nu este prea dulce, sau ca digestiv. Vișinata are gust dulce-acrișor și este ideală pentru persoanele care nu tolerează lichiorurile prea dulci. Băuturi asemănătoare se fac și din alte fructe, ca cireșele, strugurii, caisele sau afinele.
- Pălinca
Pălinca este o băutură tradițională în țările cu populație maghiarofonă mare, mai exact în Ungaria, România și Slovacia. Pălinca este fabricată și de români, de sute de ani, astfel că este și parte din patrimoniul românilor transilvăneni. Spre deosebire de țuică, pălinca se distilează de 2 ori. Nivelul de alcool este, prin urmare, mai ridicat și poate ajunge până la 55%. În ultimii ani, pălinca a atras și consumatori din afara Ardealului, astfel că mulți producători de țuică au început să facă și pălincă.
- Vinars
Vinarsul, numit popular și jinars, este o băutură distilată asemănătoare brandy-ului. Apariția sa în Transilvania se leagă de ordinul călugărilor cistercieni, care au adus metoda de producție din Germania. Vinarsul românesc este însă un produs distinct, datorită caracteristicilor vinului local. Vinarsul se fabrică prin distilarea vinului, urmată de învechirea în butoaie de stejar timp de 3,5 sau 7 ani. Procedeul permite transmiterea aromelor și pigmenților din lemn în alcool, rezultatul fiind o băutură aromată și fină.
Băuturile tradiționale românești impresionează prin gust și finețe. Încearcă-le responsabil pe cele mai populare dintre ele.