Azi, conform legii, Consiliul Fiscal a prezentat public Opinia privind rectificarea Bugetului de Stat pentru anul 2022. Deși este o Opinie consultativă, dar obligatorie, similară avizelor Consiliului Economic și Social, ea trebuie să dea de gândit guvernanților. Fără a comenta, prezentăm pe scurt acest document:
. “Execuția bugetară din acest an se desfășoară sub auspicii extrem de nefavorabile în economia europeană, cu implicații majore asupra economiei românești. Este vorba de criza energetică, dereglarea lanțurilor de producție și aprovizionare, inflația înaltă cvasi-generalizată, efecte exacerbate ale schimbărilor climatice, pandemia și, nu în cele din urmă, războiul din Ucraina. Aceste evenimente și fenomene formează o combinație de șocuri adverse care pune o presiune extraordinară pe economiile statelor membre ale UE, pe bugetele publice, lovește cumplit traiul oamenilor. Modificarea în prețul relativ al energiei are consecințe distribuționale între și în interiorul economiilor, implică o suire majoră a costului vieții. Tranziția energetică în UE este îngreunată și fiindcă piața comună a energiei are hibe importante. Nici nu se face adesea distincție, inclusiv la noi, între dereglementare și liberalizare. Această confuzie este surprinzătoare deoarece economiile moderne au reguli și reglementări. Piața energiei în România are o organizare/reglementare inadecvată și prin volumul considerabil de tranzacții spot (circa 50%, ce nu mai este întâlnit în UE), prin rolul păgubitor al unor intermediari (traderi) pe lanțul de distribuție. Economiile țărilor UE prezintă trăsături specifice unor condiții de cvasi-război, ce se materializează în acces mai costisitor la resurse, raționare, exhortații adresate populației și companiilor să diminueze consumul de energie, mobilizare de resurse și reorientare către utilizări prioritare prin intervenție directă etc. Inflația, ce a crescut la niveluri nemaiîntâlnite de mulți ani, amputează drastic puterea de cumpărare și rezervele de economisire ale cetățenilor. Inflație înaltă, chiar dacă în scădere, este prognozată și pentru 2023. Întărirea politicilor monetare în SUA și alte state dezvoltate, prin efecte pe piețele financiare internaționale, poate cauza necazuri majore în economiile emergente care au dezechilibre interne și, mai ales, externe mari. 2 Nu arareori deciziile sunt de limitare a daunelor, de alegere între opțiuni toate cu imperfecțiuni importante. O abordare lucidă este de a încerca să se împartă povara șocurilor în societate cât mai echitabil. Într-o lume caracterizată de un nou “război rece” și de-globalizare (regionalizare a legăturilor economice și comerciale), bugetele publice trebuie să fie mai robuste, așa cum trebuie sa fie si bugetele companiilor private. Acest deziderat va fi tot mai greu de atins în condițiile în care cerințe induse de provocări ieșite din comun pot genera deficite mai adânci, când datorii publice și private trec de niveluri sustenabile. O vulnerabilitate aparte a României este balanța externă unde deficitul de cont curent va depăși în acest an 7% din PIB (7% a fost în 2021), iar gradul de acoperire prin fluxuri negeneratoare de datorie va fi probabil sub 50%. România este în procedura de deficit excesiv din debutul anului 2020. Ea are de realizat consolidarea fiscală într-un mediu internațional foarte nefavorabil, când veniturile sale fiscale (inclusiv contribuțiile) sunt între cele mai joase din UE – circa 27% din PIB față de media de circa 41% din PIB în UE. Veniturile sale fiscale trebuie să crească în mod substanțial, un laitmotiv al documentelor CF în ultimii ani. Nivelul foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare este inacceptabil în raport cu nevoi actuale și viitoare ale României. Și este greu de imaginat că am putea realiza consolidarea fiscală numai prin inflație. În același timp, este nevoie de o utilizare cât mai chibzuită a banului public, de o restructurare a aparatului administrativ, de creșterea eficienței cheltuielilor bugetare. Cea mai recentă prognoză a CNSP – din iulie 2022 – în comparație cu cele anterioare, în special cu cea care fundamentează bugetul pe anul 2022 – din 15 noiembrie 2021 – are în vedere o creștere economică reală de 3,5%, doar ușor mai redusă în comparație cu ceea ce fundamenta proiectul de buget – de 4,6 la sută. Această dinamică anticipată este congruentă cu date economice recente, în special cu dinamica PIB pe primul trimestru al anului curent, și, deși pare o revizuire negativă – care, caeteris paribus, reduce dinamica PIB nominal – este supracompensată de un nivel mult mai înalt al deflatorului PIB în ultima prognoză față de cel aferent proiectului de buget de stat pe 2022. Dinamica economiei naționale este caracterizată și de dimensiunea dezechilibrelor externe în creștere rapidă. Privind acest tablou economic, există indicatori care par să arate că în cea de-a doua parte a anului dinamica economiei va fi diminuată în raport cu cea anterioară. Evoluția macroeconomică depinde de: (i) păstrarea angajamentelor de ajustare fiscală agreate cu Comisia Europeană, ce garantează un calendar de reforme, inclusiv fiscale/în privința colectării (ii) și un volum de finanțare substanțial, în condiții deosebit de favorabile, atât prin cadrul bugetar european multianual, cât și prin PNRR. 3. Execuția bugetară din primele 6 luni ale anului 2022 a consemnat un nivel al deficitului de 1,7% din PIB, acesta fiind în largă măsură influențat de dinamica peste așteptări a PIB nominal, care este de natură să conducă la un surplus important de venituri, precum și de încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale. Nivelul PIB nominal estimat pentru anul 2022 este cu circa 4,2% mai mare decât prognoza de la momentul elaborării proiectului de buget, creșterea fiind determinată de revizuirea deflatorului PIB de la 5,8% la 12,2%, contrabalansată parțial de revizuirea descendentă a dinamicii PIB real de la 4,6% la 3,5%. Proiectul primei rectificări bugetare prevede o majorare nominală substanțială – fără precedent în istoria rectificărilor evaluate de CF din 2010 până în prezent – atât a veniturilor (+31,7 mld. lei, reprezentând +7,2%), cât și a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 mld. lei, reprezentând +6,8%), deficitul BGC situându-se cu 3,2 mld. lei peste ținta inițială. Exprimat ca procent în PIB, nivelul proiectat al deficitului BGC este de 5,84% din PIB, identic celui din construcția bugetară inițială, pe fondul majorării proiecției PIB nominal cu 55,2 mld. lei. În esență, revizuirea de amploare a veniturilor bugetare are două surse principale: – revizuirea ascendentă a dinamicii PIB nominal (pe fondul inflației ridicate, proiecția deflatorului PIB fiind majorată de la 5,8% la 12,2%); – încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale. Pe partea de venituri bugetare CF apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de rectificare bugetară de circa 9 mld. lei, reprezentând circa 0,66% din PIB. Și pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare de proporții, comparativ cu parametrii aprobați prin proiectul de buget, determinată în principal de suplimentarea cheltuielilor cu asistența socială, alte transferuri și dobânzi. Pe partea de cheltuieli bugetare CF vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei, adică 0,45% din PIB, în ipoteza în care datele trimise de MF privind impactul măsurilor din sectorul energetic este cel estimat prin proiectul de rectificare. Analizând modificările operate de proiectul de rectificare bugetară la nivelul principalelor agregate de venituri și cheltuieli, CF apreciază ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în metodologie cash, s-ar situa la cca 7% din PIB (față de 5,84% din PIB în proiecția bugetară rectificată) trebuind spus însă că acest deficit consideră venituri obținute din suprataxare de peste 12,8 mld. lei și cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 mld. lei (așa cum sunt prevăzute în rectificare). Amânarea unor plăți pentru anul 2023 mărește diferența între deficitul cash și cel ESA în 2022”.
Concluziile Consiliului Fiscal sunt următoarele: ”Execuția bugetară din acest an se desfășoară sub auspicii extrem de nefavorabile în economia europeană, cu implicații majore asupra economiei românești. Este vorba de criza energetică, dereglarea lanțurilor de producție și aprovizionare, inflația înaltă cvasigeneralizată, efecte exacerbate ale schimbărilor climatice, pandemia si, nu în cele din urma, războiul din Ucraina. Aceste evenimente și fenomene formează o combinație de șocuri adverse care pune o presiune extraordinară pe economiile statelor membre ale UE, pe bugetele publice, lovește cumplit traiul oamenilor. Modificarea în prețul relativ al energiei are consecințe distribuționale între și în interiorul economiilor, implică o suire majoră a costului vieții. -Tranziția energetică în UE este îngreunată și fiindcă piața comună a energiei are hibe importante. Nici nu se face adesea distincție, inclusiv la noi, între dereglementare și liberalizare. – Economiile țărilor UE prezintă trăsături specifice unor condiții de cvasi-război, ce se materializează în acces mai costisitor la resurse, raționare, exhortații adresate populației și companiilor să reducă consumul de energie, mobilizare de resurse și reorientare către utilizări prioritare prin intervenție directă etc. – Inflația, ce a crescut la niveluri nemaiîntâlnite de mulți ani, amputează drastic puterea de cumpărare și rezervele de economisire ale cetățenilor. Inflație înaltă, chiar dacă în scădere, este prognozată și pentru 2023. – Întărirea politicilor monetare în SUA și alte state dezvoltate, prin efecte pe piețele financiare internaționale, poate cauza necazuri majore în economiile emergente care au dezechilibre interne și, mai ales, externe mari. – Nu arareori deciziile sunt de limitare a daunelor, de alegere între opțiuni toate cu imperfecțiuni importante. O abordare lucidă este de a încerca să se împartă povara șocurilor în societate cât mai echitabil. 25 – Într-o lume caracterizată de un nou “război rece” și de-globalizare (regionalizare a legăturilor economice și comerciale), bugetele publice trebuie să fie mai robuste, așa cum trebuie sa fie si bugetele companiilor private. Acest deziderat va fi tot mai greu de atins în condițiile în care cerințe induse de provocări ieșite din comun pot genera deficite mai adânci, când datorii publice și private trec de niveluri sustenabile. O vulnerabilitate aparte a României este balanța externă, unde deficitul de cont curent va depăși în acest an 7% din PIB (7% a fost și în 2021), iar gradul de acoperire prin fluxuri negeneratoare de datorie va fi probabil sub 50%. România este în procedură de deficit excesiv din debutul anului 2020. Ea are de realizat consolidarea fiscală într-un mediu internațional foarte nefavorabil, când veniturile sale fiscale (inclusiv contribuțiile) sunt între cele mai joase din UE – circa 27% din PIB față de media de circa 41% din PIB în UE. Veniturile sale fiscale trebuie să crească în mod substanțial, un laitmotiv al documentelor CF în ultimii ani. Nivelul foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare este inacceptabil în raport cu nevoile actuale și viitoare ale României. Și este greu de imaginat că am putea realiza consolidarea fiscală numai prin inflație. În același timp, este nevoie de o utilizare cât mai chibzuită a banului public, de o restructurare a aparatului administrativ, de creșterea eficienței cheltuielilor bugetare. – Cea mai recentă prognoză a CNSP – din iulie 2022 – în comparație cu cele anterioare, în special cu cea care fundamentează bugetul pe anul 2022 – din 15 noiembrie 2021 – are în vedere o creștere economică reală de 3,5%, doar ușor mai redusă în comparație cu cea care fundamenta proiectul de buget – de 4,6%. Această dinamică anticipată este congruentă cu ultimele date economice, în special cu dinamica PIB pe primul trimestru al anului curent, și, deși pare o revizuire negativă – care, caeteris paribus, reduce dinamica PIB nominal – este supracompensată de un nivel mult mai înalt al deflatorului PIB în ultima prognoză față de cel aferent proiectului de buget de stat pe 2022. – Dinamica economiei naționale este ilustrată și de dimensiunea dezechilibrelor externe în creștere rapidă. – Privind acest tablou economic, există indicatori care par să arate că în cea de-a doua parte a anului dinamica economiei va fi diminuată în raport cu cea anterioară. Execuția bugetară din primele 6 luni ale anului 2022 a consemnat un nivel al deficitului de 1,7% din PIB, acesta fiind în largă măsură influențat de dinamica peste așteptări a PIB nominal, care este de natură să conducă la un surplus important de venituri, precum și de încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale. Nivelul PIB nominal estimat pentru anul 2022 este cu circa 4,2% mai mare decât prognoza de la momentul elaborării proiectului de buget, creșterea fiind determinată de revizuirea deflatorului PIB de la 5,8% la 12,2%, contrabalansată parțial de revizuirea descendentă a dinamicii PIB real de la 4,6% la 3,5%. 26 Proiectul primei rectificări bugetare prevede o majorare nominală substanțială – fără precedent în istoria rectificărilor evaluate de CF din 2010 până în prezent – atât a veniturilor (+31,7 mld. lei, reprezentând +7,2%), cât și a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 mld. lei, reprezentând +6,8%), deficitul BGC situându-se cu 3,2 mld. lei peste ținta inițială. Exprimat ca procent în PIB, nivelul proiectat al deficitului BGC este de 5,84% din PIB, identic celui din construcția bugetară inițială, pe fondul majorării proiecției PIB nominal cu 55,2 mld. lei. – În esență, revizuirea de amploare a veniturilor bugetare are două surse principale: – revizuirea ascendentă a dinamicii PIB nominal (pe fondul inflației ridicate, proiecția deflatorului PIB fiind majorată de la 5,8% la 12,2%); – încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale. Pe partea de venituri bugetare CF apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de rectificare bugetară de circa 9 mld. lei, reprezentând circa 0,66% din PIB. – Și pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare de proporții, comparativ cu parametrii aprobați prin proiectul de buget, determinată în principal de suplimentarea cheltuielilor cu asistența socială, alte transferuri și dobânzi. Pe partea de cheltuieli bugetare CF vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei, adică 0,45% din PIB. – Analizând modificările operate de proiectul de rectificare bugetară la nivelul principalelor agregate de venituri și cheltuieli, CF apreciază ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în metodologie cash, s-ar situa la cca. 7% din PIB (față de 5,84% din PIB în proiecția bugetară rectificată), trebuind spus însă că acest deficit consideră venituri obținute din suprataxare de peste 12,8 mld. lei și cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 mld. lei (așa cum sunt prevăzute în rectificare). -Amânarea unor plăți pentru anul 2023 mărește diferența între deficitul cash și cel ESA în 2022. Dacă există o subdimensionare semnificativă a impactului cheltuielilor privind schema de compensare în energie, ceea ce este foarte probabil, deficitul ar crește, inevitabil, în mod considerabil. Și evoluții de preț nefavorabile pe piețe vor pune presiune în plus pe buget. – Această subdimensionare a cheltuielilor cu schema de compensare în energie creează un risc major pentru buget și consolidarea fiscală. – După cum s-a subliniat și în alte documente ale Consiliului Fiscal, resursele europene din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și CFM (Cadrul Financiar Multianual) reprezintă singura forță contra-ciclică ce poate contracara efectele contracționiste ale consolidării fiscale. Absorbția într-o proporție cât mai mare a acestor resurse financiare, atât nerambursabile, cât și rambursabile, este vitală pentru România, având în vedere 27 starea bugetului public și vulnerabilitățile balanței externe, mediul internațional extrem de nefavorabil” .
Opinia integrală a Consiliului Fiscal o regăsiți pe adresa: http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20R1%202022.pdf
