Dispariția jurnalistului saudit la 2 octombrie, în special după difuzarea informațiilor privind modul în care a fost ucis, zdruncină relațiile – cunoscute ca solide – între Riyad și aliații săi occidentali.
De la Casa Albă până la Elysée, tonul la adresa Riyadului, pe măsură ce au apărut dezvăluiri uluitoare privind modul în care ar fi fost ucis ziaristul saudit Khashoggi, a suferit un «duş rece». Dacă până la urmă Donald Trump și-a mai moderat atitudinea în așteptarea rezultatelor anchetei, președintele Macron s-a referit, într-o declarație la RFI, la «fapte foarte grave» și «extrem de neliniștitoare» legate de dispariția ziaristului saudit și în general de încălcarea în acest caz a libertății de expresie. Parisul, Londra și Berlinul au cerut, într-un comunicat comun, «o anchetă credibilă» în cazul Khashoggi.
Pierdere de încredere?
Este vorba de aliați apropiați ai Regatului saudit care acum cer clarificări liderilor de la Riyad, în primul rând tânărului prinț moștenitor Mohammed ben Salman. Franța consideră Arabia Saudită drept aliat strategic și o piață importantă pentru exporturile sale. Statele Unite, Donald Trump personal doresc afișarea unui front comun cu Arabia Saudită împotriva Iranului. Trump, personal, a spus însă că, totuși, nu va repune în discuție contractele cu Arabia Saudită întrucât sunt foarte importante pentru economia americană. De reținut opinia unui cunoscător serios al monarhiilor din Golf, prof. Stephane Lacroix, cercetător la CERI, citat de RFI, care consideră că «nu ne putem aștepta la schimbări radicale» în relațiile Riyadului cu partenerii săi occidentali din cauza afacerii Khashoggi, dar ea «va lăsa urme». «Mohammed ben Salman nu inspiră încredere și partenerii săi străini vor avea reticențe față de el», mai spune Stéphane Lacroix… Daune vor fi aduse și imaginii Regatului, care pe acest fond riscă să repună în cauză proiectele economice anunțate de prințul moștenitor.
Precedente
RFI subliniază că dispariția lui Jamal Khashoggi, jurnalist critic al puterii saudite, a intervenit după alte evenimente care au ridicat semne de întrebare, au creat îndoieli în legătură cu metodele prințului Mohammed ben Salman. Este reamintită demisia primului ministru libanez Rafic Hariri, din noiembrie 2017, la Riyad, unde – conform mai multor surse – era reținut contrar voinței sale. Tot în acea perioadă, mai multe sute de saudiți, între care și prinți și miniștri, au fost închiși în palatul Ritz-Carlton din Riyad în cadrul unei epurări anticorupție. Apoi, în iunie 2017, Arabia Saudită a participat alături de Bahrein, Egipt și Emiratele Arabe Unite la boicotarea Qatarului, vecinul său, boicot menținut și în prezent. Apoi, în primăvara acestui an, militante și militanți pentru drepturile femeilor au fost arestați chiar în momentul în care femeile saudite primeau în sfârșit dreptul de a conduce automobilul. Cercetătorul Stephane Lacroix susține, cu nenumărate dovezi, că Mohammed ben Salman nu tolerează critici nici în plan intern și nici extern. Arabia Saudită dispune însă de pârghii pentru a instala un raport de forțe cu aliații occidentali. În septembrie, Spania a anulat un contract de vânzare de armament Riyadului, susceptibil a fi utilizat în războiul din Yemen. Măsura a fost însă rapid anulată deoarece Madridul nu voia să piardă un alt contract privind vânzarea unor nave de război în valoare de 1,8 miliarde de euro. Germania, reamintește Stephane Lacroix, a făcut și ea marche-arrière după ce anunțase că nu mai dorește să vândă arme Arabiei Saudite ce urmau a fi utilizate în Yemen. De fiecare dată, strategia lui ben Salman a fost eficace: «Voi aveți nevoie de noi, trebuie să faceți afaceri cu noi». El «este parte în raportul de forțe», explică Stephane Lacroix, care reamintește limitele capacității de exercitare a presiunilor de către occidentali, în condițiile în care ei înșiși sunt guvernați de considerente economice și preferă să tacă în privința respectării drepturilor omului.
