Agenția de rating Fitch a reconfirmat în data de 24 martie 2023 ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută și a revizuit perspectiva de țară de la negativă la stabilă. Aceasta este prima modificare în sens pozitiv a perspectivei ratingului României operată de aceasta agenție din aprilie 2020.
Decizia revizuirii perspectivei ratingului României este susținută, în opinia agenției, de stabilizarea datoriei publice și implementarea unor politici menite să asigure o consolidare fiscală graduală, precum și de stabilitatea politică din țara noastră și reducerea riscurilor privind războiul din Ucraina și criza energetică subsecventă.
„Decizia Fitch Ratings reprezintă o dovadă a recunoașterii internaționale a agendei Guvernului României pentru a asigura consolidarea fiscal-bugetară și confirmarea că măsurile deja adoptate au fost cele corecte, necesare pentru țara noastră și extrem de așteptate de către toți partenerii noștri externi. Totodată, trebuie remarcate și estimările pozitive ale agenției referitoare la potențialul de creștere economică a României pe termen mediu”, a declarat ministrul Finanțelor, dl Adrian Câciu.
În evaluarea realizată, Fitch menționează atât reziliența economică de care a dat dovadă România în anul 2022, cât și stabilitatea politică care a făcut posibilă abordarea crizei generate de războiul din Ucraina și a celei energetice.
În opinia agenției, economia României va înregistra o creștere de 2,3% în anul 2023, respectiv de 3% în anul 2024, în condițiile în care țara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât și din Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR).
Principalii factori care ar putea conduce individual sau colectiv la îmbunătățirea ratingului de țară sau a perspectivei sunt stabilizarea fermă a ponderii datoriei publice în PIB pe termen mediu și reducerea deficitului fiscal, ca urmare a implementării eficiente a strategiei fiscale a guvernului, precum și reducerea riscurilor referitoare la finanțarea externă prin îmbunătățirea structurală a poziției deficitului de cont curent ce ar duce la o scădere a îndatorării externe și/sau la îmbunătățirea rezervelor externe.
Guvernele noastre se intrec la contractarea de imprumuturi externe, in timp ce fondurile europene nu sunt folosite integral.
De ce oare?
Pentru ca banii imprumutati pot fi cheltuiti fara control european (vezi programul ‘Anghel Saligny’ pentru care s-a destramat coalitia PNL – USR)!!!
Si cateodata mai da cate o duma vreun trepadush din guvern care se lauda fie ca a reusit sa imprumute bani cu dobanda mica, fie ca a primit note bune de la ‘agentiile de rating internationale’ (agentii care sunt mana in mana cu cei care ne imprumuta banii).