Agricultura mondială – provocări în fața schimbărilor climatice

Un raport special al unui grup de experți internaționali dezvăluie efectele fenomenului și viitoarele provocări ale omenirii.

Pe data de 8 august 2019 s-a publicat Raportul special al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC).

Raportul se referă la cele trei convenții ale ONU – climă, biodiversitate, deșertificare – și analizează modul în care ar trebui folosite terenurile agricole globale pentru a încetini schimbările climatice, evaluează managementul utilizării acestora ţinând cont în același timp şi de asigurarea securităţii alimentare pe glob.

Acest raport are ca scop pe de o parte conștientizarea tuturor oamenilor cu privire la amenințările schimbărilor climatice asupra pământului, dar și asupra oportunităților noi apărute.

În ultimii ani, temperaturile pe glob au crescut şi tind să atingă niveluri periculoase. În Europa vara aceasta s-au înregistrat valuri de căldură şi fenomene extreme (ploi torenţiale, tornade), lucru observat cu ,,ochiul liber’’ de către toată lumea.

Experții afirmă că va fi imposibil ca temperaturile globale să fie menţinute la niveluri sigure, dacă nu se iau măsuri în ceea ce priveşte modul în care lumea produce hrană și gestionează pământul.

O soluție ar putea fi schimbarea obiceiurilor alimentare

Una dintre soluțiile propuse de experți este schimbarea comportamentului de consum alimentar. Ar trebui redus consumul de carne în favoarea creşterii dietelor vegetariene și vegane.

Trebuie redusă risipa alimentară; o treime din producția mondială de alimente este aruncată.

În viitor, scenariile experților semnalează că valurile de căldură vor fi mai frecvente și mai lungi. Pe măsură ce Pământul se va încălzi, se preconizează că în regiunile umede vor fi mai multe precipitații, iar în regiunile uscate mai puține precipitaţii.

Potrivit unui scenariu al experților în domeniu, publicat pe site-ul Comisiei Europene, se arată că:

• În sudul și vestul Europei s-ar putea produce o scădere a randamentelor cu 10%, poate chiar mai mult.
• În centrul și nord-estul Europei, diminuarea producției de culturi poate varia între 0 şi 5%.
• Ţările nordice vor înregistra o îmbunătățire a randamentelor cu peste 15%.

În prezent, la nivelul Uniunii Europene s-au format două tabere – două poziţii. Una este cea a statelor din sudul și centrul Europei, care include Spania, Italia, Franța și chiar România, care doresc un buget mai mare pentru sectorul agricol. A doua tabără este cea formată din statele nordice, în care agricultura are o pondere mai redusă în totalul economiei și care pledează pentru alocarea de fonduri mai mari pentru dezvoltarea rurală, protecția mediului şi conservarea mediului natural.

Agricultura şi problema migraţiei populaţiei

Pe plan mondial, specialiștii sunt de părere că schimbările climatice agravează pe de o parte degradarea terenului prin creșterea intensității precipitațiilor, a inundațiilor și creşterea numărului şi duratei secetei pe de altă parte.

Randamentul agriculturii (numărul de tone recoltate la hectar) depinde direct de condițiile climatice (temperatura și cantitatea de precipitații), de selecția culturilor și utilizarea de îngrășăminte, se arată într-un studiu privind impactul schimbărilor climatice asupra culturilor agricole. Acest lucru ar putea duce la schimbarea datei recoltării sau a plantării culturilor.

Există studii care arată că din cauza schimbărilor climatice în anul 2050 economia globală va avea dificultăți în a produce hrană pentru întreaga planetă. În următoarele decenii, pe plan mondial, este posibil să aibă loc o migrație a populaţiei în căutarea de resurse de hrană, o problemă importantă care necesită o rezolvare rapidă.

Analizele arată că la sfârșitul acestui secol temperatura globului va fi cu patru grade Celsius mai mare decât la începutul acestuia. Efectele se văd deja; observăm producerea de fenomene meteo cu care ţările până acum nu se confruntau.

Pentru a face faţă schimbărilor climatice, în România trebuie luate decizii pentru protecţia agriculturii, ca de exemplu:

• dezvoltarea sistemelor de irigații;
• dezvoltarea soiurilor de plante rezistente la noile condiții climatice;
• perdele de protecție forestieră a solului și culturilor;
• alocarea de fonduri pentru cercetarea în domeniul agricol.

Agricultura mondială – perspective în următorii ani

1. Perspective favorabile pe piaţa agricolă:

• Creșterea cererii de produse alimentare datorită creșterii globale a populației;

• Structura financiară a companiilor din sectorul alimentar este destul de bună în comparație cu media globală;

• Trend crescător în subsectorul băuturilor, în special printre cele mai scumpe.

1. Puncte slabe pe piața agricolă:

• Sectorul alimentar se confruntă cu prețuri scăzute la culturi

• Dependența mare a industriei de procesare a alimentelor de principala sa

destinație, adică de retaileri;

• Recoltarea culturilor este puternic afectată de secetă sau inundații în întreaga lume.

Jucătorii principali din piața agricolă și alimentară:

Țara	Rol	Risc sector
Statele Unite	#1 Exportator #1 Importator #2 Producător	A Risc scăzut
China	#1 Producător #2 Importator	B Risc mediu
Germania	#3 Exportator #3 Importator	B Risc mediu

Cum a evoluat producția agricolă la nivelul Uniunii Europene

Comisia Europeană a dat publicității o serie de evaluări asupra evoluției piețelor agricole în perioada 2018 – 2019 . Conform analizei realizate de Directoratul General pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul CE, producția totală de cereale la nivelul Uniunii Europene va fi mai mică decât se prognozase cu peste 8% față de media din ultimii cinci ani având drept cauză directă seceta.

La nivel european, situaţia la principalele culturi vegetale se prezintă astfel:
1. Grâu – producţia a înregistrat cea mai mare scădere față de anul trecut, de 9%, al șaselea an consecutiv la aceasta cultură. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Lituania – 33%, Letonia – 29% și Germania – 18%.

2. Orz – producția de orz a fost afectată de valul de aer uscat care s-a abătut asupra Europei şi de scăderea suprafeţelor cultivate, recolta scăzând în acest an cu 4%.

3. Porumb – recolta de porumb în Uniunea Europeană ar putea fi mai mică cu un procent de 6%, ca urmare a scăderilor înregistrate în principalele țări producătoare, Franța și România.

4. Floarea-soarelui – se estimează că producţia în anul 2019 faţă de anul 2018 la nivelul Uniunii Europene va înregistra o scădere de 6% și 7% sub media pe ultimii 5 ani.

5. Soia – la acest tip de cultură vegetală se estimează o creştere de 7%.

6. Rapiță – producția de rapiță va scădea cu 9% din cauza condițiilor climatice de la începutul anului și a temperaturilor ridicate din primăvară. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în principalele țări producătoare, Polonia -18%, Germania -14% și Franța -11% .

7. Sfeclă de zahăr– producția de sfeclă de zahăr înregistrează cea mai mică scădere la nivelul Uniunii Europene, de 1,7%.

Concluzie:

Dacă marile puteri ale lumii, dacă guvernele acestora nu iau măsuri urgente în ceea ce priveşte reducerea efectelor negative asupra climei, Pământul se va confrunta cu o criză din care nu se ştie cine poate ieşi şi cum.

Trebuie să ne dea de gândit ceea ce vedem că se întâmplă în jurul nostru: schimbări bruşte de temperatură, trecerea de la valori prea mari la valori prea mici, furtuni, tornade în zone în care până acum nu se înregistra aşa ceva, incendii puternice, topirea gheţarilor.

Şi la criza alimentară se poate adăuga şi criza apei.