Agricultura, asul din mâneca dezvoltării economice a României

În anul 2018, România s-a situat printre țările Uniunii Europene cu producții performante la șase culturi vegetale.

După recoltele din această vară și din toamnă, se vor afla țările europene cu cele mai mari producții vegetale pentru anul agricol 2019.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în anul 2018, situația principalelor culturi vegetale în Uniunea Europeană se prezenta astfel:

1. Din producţia totală de grâu, 75,8% a fost obținută de şapte state membre ale Uniunii Europene (UE): Franța, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, România, Polonia, Spania și Italia.

În acest clasament al Uniunii Europene, România a ocupat locul patru la producția de grâu cu 7,3% din totalul producției UE.

2. Din producţia totală de porumb boabe, 81,6% a fost obținută de şapte state membre: România, Franța, Ungaria, Italia, Polonia, Spania, Bulgaria.

La producția vegetală de porumb România a ocupat primul loc, fiind cel mai mare cultivator de porumb boabe din Uniunea Europeană (mai mult de o pătrime).

3. Din producţia totală de floarea soarelui 90,5% a fost obținută de cinci state membre: România, Bulgaria, Ungaria, Franța, Spania.

Și la producția de floarea soarelui România a ocupat primul loc în Europa și primul loc la suprafaţa cultivată cu floarea soarelui, cu aproximativ o pătrime din suprafaţa totală cultivată cu floarea soarelui în Uniunea Europeană.

4. Din producţia totală de rapiţă, 84,1% a fost obținută de şapte state membre: Franța, Germania, Regatul Unit, Polonia, România, Cehia și Ungaria. Jumătate din producţia totală comunitară a fost obținută de Franța și Germania împreună în procent de 43,2%.

România s-a plasat pe locul cinci la producția europeană de rapiță și pe locul patru din punctul de vedere al suprafeței cultivate.

5. Din producţia totală de soia boabe, 86,1% a fost obținută de cinci state membre: Italia, România, Franța, Croația, Austria. Italia a obţinut 41,1% din producţia de soia boabe a Uniunii.

România a ocupat locul al doilea în clasamentul Uniunii Europene cu 16,1% din totalul producției de soia boabe; tot pe locul al doilea s-a plasat și din punct de vedere al suprafeței cultivate, după Italia.

6. Din producţia totală de cartofi, 79,5% a fost obținută de şapte state membre: Germania, Franța, Polonia, Olanda, Regatul Unit, Belgia și România.

La producția europeană de cartofi, România a ocupat locul șapte și locul patru din punctul de vedere al suprafețelor cultivate, după Polonia, Germania şi Franţa.

Evoluția pieței agricole în anul 2019 – tendințe și insolvențe

Anul trecut, în clasamentul Uniunii Europene, România s-a situat de două ori pe locul întâi la producția de porumb și floarea soarelui și locul al treilea la producția de grâu.

În condițiile în care creșterea estimată a economiei pentru anul trecut a fost de 4.1%, sectorul agricol în România a rămas un contributor cu valoare constantă la produsul intern brut al țării, cu un aport de 4.3% în 2018, ușor scăzut față de anul 2017, când a fost de 4,4%.

Recordul înregistrat la producția de porumb de aproximativ 15 milioane de tone în anul 2018 și raportarea unor recolte în creștere la grâu, orz, orzoaică constituie semnale pozitive pentru cifra de afaceri a companiilor din domeniul agriculturii pentru prima jumătate a anului 2019.

În primele două luni ale anului 2019, comerțul cu ridicata al produselor agricole și animalelor vii a crescut cu peste 20%, mai mult față de creșterea de 6-7% înregistrată pentru întreg sectorul agregat al comerțului cu ridicata (excluzând comerțul cu autovehicule și motociclete) și confirmă evoluțiile din anul precedent.

Numărul de insolvențe în domeniul agruculturii s-a situat în primele luni ale anului 2019 la 4-5% din total.

Cu toate că țara noastră are un potențial agricol foarte mare, condițiile meteo și deciziile luate la nivel politic duc la îngreunarea dezvoltării agriculturii în condițiile în care acest sector economic se bazează pe subvenţiile de la stat.

Agricultura la nivel local se află în continuare sub influența unor factori generatori de incertitudine:

• cu toate că s-au făcut investiții importante pentru modernizarea nivelului tehnologic, nivelul producției recoltelor depinde în continuare puternic și este influențat de condițiile meteorologice din țara noastră;
• constituirea de asocieri între fermieri pentru exploatarea unor suprafețe mai mari în vederea creșterii productivității nu au înregistrat deocamdată rezultate mari;
• sectorul agricol este în continuare dependent de subvențiile de la stat, iar gradul de absorbție al fondurilor europene este scăzut din cauza condițiilor birocratice existente în aparatul de stat.

Prognoza la culturile de cereale pentru anii 2019 – 2020

Potrivit Comisiei Europene, DG Agri, pentru perioada anilor 2019 – 2020 previziunile actualizate prevăd o creștere la producţia europeană de cereale până la 311 milioane tone.

Cea mai mare creștere a producţiei va fi la grâu până la 144 milioane tone, în timp ce pentru porumb se estimează o stagnare a producției la cifra de 68 milioane tone.

La nivel mondial, International Grains Council apreciază că producţia de cereale se va menţine constantă, la aproximativ 2180 milioane tone.

Prognozele Comisiei Europene pentru agricultura din România

Ultima prognoză efectuată de Comisia Europeană arată că anul acesta în România producțiile agricole vor fi mai mici față de anul precedent, când s-au înregistrat producţii-record la principalele culturi vegetale. Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile din unele perioade (lipsa precipitațiilor urmată ulterior de ploile în exces, temperaturi scăzute) s-ar putea înregistra randamente mai mici la producția/ hectar la grâu, porumb, triticale, orz, ovăz şi cartof.

Conform datelor prezentate de ministrul Agriculturii, producţia de grâu în anul 2018 a fost de 10,27 milioane tone, cu 135.000 tone mai mult față de anul 2017, iar productivitatea medie a fost de 4,8 tone la ha. Pentru anul acesta se estimează o producție de grâu de 4,2 tone la hectar, în scădere cu 12%.

Și producția la porumb va scădea de la 14,5 milioane de tone în anul 2018 cu o medie de 7,7 tone la hectar la doar 6,3 tone de porumb la hectar în anul 2019, cu 18% mai puţin.

Conform prognozei Comisiei Europene, singurele culturi care vor înregistra creșteri în anul 2019 față de anul 2018 vor fi cele de sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui.

Pentru producţia de sfeclă se estimează un plus de 4,3%, până la 40 de tone la hectar, iar pentru floarea-soarelui, randamentul mediu estimat este de 2,8 tone la hectar, cu 0,2% mai mult decât în 2018.

Exportul produselor agricole românești în primele luni ale anului 2019

Conform datelor publicate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, România a exportat, în primele patru luni ale acestui an, 1,78 milioane tone porumb şi 1,52 milioane tone grâu şi meslin (amestec de grâu cu secară în proporţie 2-1).

În ceea ce privește exporturile de porumb, acestea au fost cu 242.305 tone mai mari comparativ cu cele din perioada similară a anului trecut, în timp ce exporturile de grâu şi meslin au fost mai mici cu 73.553 tone în raport cu aceeași perioadă.

Din punct de vedere valoric, exporturile de porumb s-au majorat cu 21,73% faţă de cele din perioada ianuarie-aprilie 2018, însumând 391,4 milioane euro, iar cele de grâu şi meslin au ajuns la valoarea de 310,94 milioane euro, mai mult cu 16,6%.

În primele patru luni ale anului 2019, exporturile României au totalizat suma de 23,066 miliarde euro, o creștere de 3,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2018.

Gradul de ocupare a forței de muncă în agricultură

Potrivit datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică – Eurostat, anul trecut aproximativ 23% din populaţia României era ocupată în agricultură, situându-se astfel pe primul loc în cadrul țărilor din Uniunea Europeană unde media populaţiei ocupate în sectorul agricol era de 4%.

În clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește ponderea populaţiei ocupate în agricultură, România se situa pe primul loc cu 23% din totalul angajaţilor, urmată de Bulgaria cu 18%, Grecia 11% şi Polonia cu 10% din totalul angajaţilor.

În domeniul industrial, cel mai ridicat procent de ocupare a populației se înregistra în Cehia, cu 37%, Slovacia 32%, Polonia 31%, Slovenia şi România, ambele cu 30% din totalul angajaţilor.

Concluzie :

Cu ocazia conferinței regionale a Forumului privind Viitorul Agriculturii (FFA 2019) care a avut loc la București, specialiștii Academiei Române, pe baza studiilor efectuate, au estimat că România poate produce îndeajuns de multă hrană încât să satisfacă nevoile a circa 35 de milioane de oameni, și asta în condițiile în care capacitatea agricolă a țării este folosită doar la jumătate din potențial.

Ținând cont de potențialul agricol al țării noastre, ar trebui depuse eforturi mult mai mari pentru dezvoltarea acestei ramuri economice prin implementarea de măsuri, ca de exemplu:

• Creșterea subvențiilor de la stat pentru investiții în agricultură;
• Creșterea absorbției fondurilor europene prin scăderea birocrației existente în instituțiile care se ocupă de aceste fonduri;
• Stimularea fermierilor prin acordarea de facilităţi fiscale: taxe și impozite scăzute etc.