Experimentul unui profesor român arată că studenții care au învățat prin metode interactive au reținut cu 57% mai multe informații
Metodele interactive de predare cresc implicarea, motivația și performanța academică a studenților, arată o meta-analiză publicată în Frontiers in Psychology, care a analizat impactul mecanismelor interactive și de tip gamification în educație. În aceeași direcție, un experiment desfășurat în România de Bogdan Suchar, cadru didactic asociat la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și business mentor la Entrepreneurship Academy, arată că studenții care au învățat prin metode interactive asistate de inteligență artificială au reținut cu aproximativ 57% mai multe informații decât cei care au urmat metode clasice de predare. Rezultatele preliminare indică și o creștere de aproape 40% a performanței imediate după activitatea educațională, precum și un nivel mai ridicat de utilitate percepută și satisfacție în rândul studenților.
„Mă interesează să înțeleg ce funcționează cu adevărat, nu doar să validăm un trend. În educația adulților, informația disponibilă nu este suficientă. Contează cum este procesată, cum este discutată și cum este aplicată. Inteligența artificială poate deveni un instrument valoros atunci când nu oferă scurtături, ci îi ajută pe studenți să gândească mai clar, să își testeze ipotezele și să ajungă singuri la răspunsuri mai bune”, spune Bogdan Suchar.
Experimentul face parte din cercetarea doctorală „Strategii de Management și Leadership pentru îmbunătățirea performanței în educația adulților”. În cadrul acestuia, Bogdan Suchar a comparat metode tradiționale de predare cu metode moderne bazate pe interacțiune, feedback și utilizarea unor asistenți conversaționali configurați cu ajutorul inteligenței artificiale.
Rezultatele preliminare arată diferențe relevante între cele două abordări. În etapa de verificare ulterioară, studenții care au utilizat metode interactive asistate de AI au obținut un scor mediu de 12,4 puncte, comparativ cu 7,9 puncte în cazul metodelor clasice. Diferența indică o retenție cu aproximativ 57% mai mare a informațiilor.
Performanța imediată după activitatea educațională a fost, de asemenea, mai ridicată. Grupul care a folosit metode moderne de învățare a înregistrat un scor mediu de 12,4 puncte, comparativ cu 8,9 puncte în cazul grupului tradițional, ceea ce arată o creștere de aproape 40%.
Experimentul a analizat și modul în care participanții au perceput experiența de învățare. Studenții care au lucrat cu metode interactive au evaluat utilitatea procesului educațional cu un scor mediu de 6,21 din 7, față de 5,87 din 7 în cazul metodei clasice. Nivelul general de satisfacție a fost, de asemenea, mai ridicat: 6,56 din 7 pentru grupul care a folosit metode moderne, comparativ cu 6,33 din 7 pentru grupul tradițional.
Tema este una tot mai prezentă în universități. Potrivit raportului UNESCO – Survey on AI in Higher Education (2025), aproape două treimi dintre instituțiile de învățământ superior din lume au elaborat sau dezvoltă politici privind utilizarea inteligenței artificiale în educație. Discuția nu mai este, așadar, dacă AI va fi folosită în universități, ci cum poate fi integrată astfel încât să îmbunătățească procesul de învățare fără să înlocuiască rolul profesorului.
Un AI care nu oferă răspunsuri, ci pune întrebări
Asistenții conversaționali utilizați în experiment nu au fost construiți pentru a rezolva temele în locul studenților sau pentru a genera automat răspunsuri complete. Ei au fost configurați printr-un set de instrucțiuni pedagogice personalizate, astfel încât să funcționeze mai degrabă ca un mentor educațional.
În loc să valideze rapid o idee, asistentul pune întrebări de clarificare, de rafinare și de testare a ipotezelor. Studentul este provocat să explice de ce a ales o anumită variantă, ce alternative a analizat, cum ar valida o ipoteză sau ce s-ar întâmpla dacă datele problemei s-ar schimba.
Procesul este construit ca un dialog iterativ. Studentul își prezintă ideea de afaceri, modelul de business sau strategia, iar asistentul îl ghidează prin întrebări și feedback până când ajunge la o variantă mai coerentă și mai bine argumentată. Scopul nu este obținerea rapidă a unui răspuns, ci dezvoltarea gândirii critice și a capacității de aplicare.
Asistentul a fost specializat pe domenii precum strategie, marketing și management și a fost configurat să respecte reguli pedagogice clare: nu rezolvă proiectele în locul studenților, oferă feedback formativ, evită speculațiile atunci când informațiile sunt insuficiente și încurajează argumentarea.
În unele scenarii, activitățile au inclus și mecanisme de tip joc. Studenții au interacționat cu botul în timp real, iar răspunsurile lor au generat puncte afișate live într-un clasament vizibil colegilor. Dinamica a crescut nivelul de atenție, implicare și participare în timpul activității educaționale.
Una dintre concluziile importante ale experimentului este că tehnologia poate prelungi procesul de învățare dincolo de sala de curs. Studenții pot continua dialogul cu asistentul și după seminar, își pot testa ideile, pot rafina modele de business, pot solicita feedback asupra unor strategii sau pot aprofunda conceptele discutate la curs.
O analiză publicată în British Journal of Educational Technology în 2024 confirmă efecte pozitive ale gamification asupra rezultatelor academice, participării active și calității procesului de învățare. Totuși, educația digitală continuă să se confrunte cu o problemă importantă: retenția și finalizarea cursurilor. Studiile privind platformele de tip MOOC, precum Coursera sau Udemy, arată că mai puțin de 15% dintre cursanți finalizează cursurile începute, ceea ce arată că accesul la informație nu este suficient pentru o învățare eficientă.
„Cred că viitorul educației nu înseamnă profesori înlocuiți de inteligența artificială, ci profesori care folosesc inteligența artificială pentru a construi conversații mai bune cu studenții. Rolul profesorului rămâne extrem de important, însă tehnologia poate prelungi procesul de învățare dincolo de orele petrecute în sala de curs.
Nu mă interesează ca studenții să primească răspunsuri mai repede. Mă interesează să învețe să pună întrebări mai bune, să își argumenteze ideile, să își testeze ipotezele și să gândească critic. Dacă inteligența artificială îi ajută să facă acest lucru, atunci ea devine un instrument educațional valoros, nu un înlocuitor al profesorului”, afirmă Bogdan Suchar.
Rezultatele complete ale cercetării vor fi incluse în teza doctorală și vor sta la baza unor viitoare publicații științifice privind utilizarea inteligenței artificiale și a metodelor interactive în învățământul superior.
Bogdan Suchar invită cadre didactice, cercetători, studenți, antreprenori și specialiști în educație să contribuie cu sugestii, exemple și perspective privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în procesul de învățare. Observațiile și propunerile pot fi transmise la: bogdan.suchar@gmail.com.
